joi

11 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 martie, 2022

Miniștrii de finanțe din zona euro au convenit în cadrul reuniunii Eurogrup de luni să înăsprească moderat politica fiscală anul viitor, după trei ani în care guvernele din jurul lumii au pompat miliarde în economie, pentru a compensa efectele pandemiei de COVID-19, transmite Euractiv.

Totuși, oficialii europeni sunt de părere că guvernele trebuie să aibă resurse financiare pentru a răspunde unor eventuale situații generate de războiul din Ucraina.

„Fundamentele economiei zonei euro sunt solide”, au declarat miniștrii din cele 19 țări care împart moneda euro, într-un comunicat de presă comun. „Cu toate acestea, incertitudinea a crescut semnificativ. Impactul economic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie încă evaluat și se adaugă riscurilor care decurg din problemele blocajelor de pe lanțurile globale de aprovizionare, ale prețurilor mai mari la energie și ale inflației care va rămâne ridicată mai mult decât se aștepta anterior”, au adăugat ei.


Comisia Europeană a recomandat pe 2 martie ca guvernele UE să treacă la o atitudine fiscală neutră anul viitor, dintr-o poziție de susținere pe care o au în prezent, deoarece economia este în creștere, iar țările UE au datorii mari ca urmare a pandemiei.

„Având în vedere incertitudinile și riscurile, trebuie să rămânem agili și flexibili în răspunsul nostru de politică fiscală”, a declarat Paschal Donohoe (foto), președintele Eurogrupului și ministrul de finanțe al Irlandei.

(Citiți și:Cu pixul pe Tratatul de la Maastricht: UE propune să nu ne mai întoarcem la plafoanele de 60% grad de îndatorare și 3% deficit”)

„Susținem punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia… trecerea de la o orientare fiscală agregată de susținere în zona euro la o orientare fiscală agregată în general neutră anul viitor pare a fi adecvată. În același timp suntem pregătiți să reacționăm la evoluția situației economice, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine”, au spus miniștrii în declarație.

Regulile fiscale, respectiv încadrarea în ținta de deficit de 3% din PIB și de datorie publică sub 60% din PIB, vor rămâne suspendate, cel mai probabil, și în 2023, din cauza incertitudinilor. Cu toate acestea, miniștrii de finanțe din zona euro au convenit că țările cu datorii mari, cum ar fi Italia sau Grecia, să se concentreze pe reducerea datoriilor, în timp ce cele cu datorii scăzute să se concentreze mai mult pe investiții.


Banca Centrală Europeană estimează că creșterea zonei euro va fi cu 0,5 puncte procentuale mai lentă în acest an decât se aștepta anterior, din cauza războiului din Ucraina. Aceasta se va ridica la 3,7% din PIB în 2022 și la 2,8% din PIB în 2023.

Cu toate acestea, inflația prognozată este de 5,1% în 2022, cu mult peste ținta băncii de 2%.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: