Europa, dar mai ales statele din zona euro, se îndreaptă spre recesiune pe măsură ce inflația ridicată persistă iar incertitudinea economică înăbușă cheltuielile concomitent cu posibile întreruperi de energie, informează Politico.
Publicația a analizat mai mult indicatori, statistici și declarații făcute de experți și autorități, iar concluzia este că recesiunea este inevitabilă.
Unul dintre indicatori se referă la înrăutățirea încrederii întreprinderilor și a consumatorilor în UE și zona euro, care a scăzut brusc în septembrie, un semn clar al unei perspective de înrăutățire pentru blocul comunitar.
Mai mult, vinerea trecută, Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a indicat o recesiune și cea mai proastă performanță economică din 2013 până în prezent, cu excepția lunilor de pandemie.
(Citiți și: ”Inflația din zona euro a trecut la două cifre”)
Dovezi tot mai clare
Economistul Commerzbank, Christoph Weil, spunea, în urma datelor menționate în sondajul PMI, că „dovezile pentru o recesiune se acumulează”.
Pe lângă creșterea vertiginoasă a prețurilor, care afectează cheltuielile și producția, „incertitudinea cu privire la viitoarele livrări de gaz face companiile mai precaute, ceea ce înseamnă mai puține investiții”.
Inflație de două cifre în Germania
Cei de la Politico spun că Banca Centrală Europeană (BCE) se așteaptă la o recesiune tehnică în această iarnă, definită ca două trimestre consecutive de creștere negativă.
În același timp inflația continuă să crească, ajungând la două cifre în Germania, pentru prima dată de la aderarea la zona euro.
Creșterea prețurilor a determinat BCE să modifice dobânda de referință și ar putea continua să o facă.
„Suntem foarte conștienți că acele decizii pe care le luăm cu privire la ratele dobânzilor pentru a lupta împotriva inflației au un impact asupra celor care se împrumută”, a declarat luni președintele BCE, Christine Lagarde.
Recesiunea vine
„BCE crede practic că normalizează politica, dar în circumstanțele actuale, de fapt amplifică o recesiune”, consideră Alex Brazier, șef adjunct la BlackRock Investment Institute.
Toate aceste dificultăți economice vor alimenta tensiunile politice și opoziția față de sancțiunile împotriva Rusiei.
„S-ar putea să ne îndreptăm spre una dintre cele mai provocatoare ierni din generații”, a declarat comisarul UE pentru Economie, Paolo Gentiloni, săptămâna trecută.
Economistul șef al BCE, Philip Lane, a recunoscut la începutul acestei săptămâni că zona euro este periculos de aproape de recesiune.
Prognozele oficiale, care au fost mult timp mai optimiste decât majoritatea prognozelor din sectorul privat, văd creșterea stagnantă în ultimul trimestru al acestui an și primul trimestru al anului viitor.
Patinează locomotiva zonei euro
Germania, cea mai importantă economie din zona euro, dă semne de prăbușire. Dacă oficialii spun că va fi o înrăutățire ușoară, experții privați sunt de părere că economia se va contracta mult mai drastic.
După publicarea prognozelor BCE, Bundesbank-ul a avertizat că „există semne crescânde de recesiune în economia germană, în sensul unei scăderi clare, ample și prelungite a producției economice”.
Institutul Ifo din München prezice acum o recesiune de iarnă pentru Germania, cu o scădere cu 0,3% a producției și în anul viitor, în timp ce Deutsche Bank se așteaptă la o scădere masivă de 3 până la 4%.
Un sondaj recent realizat de Bloomberg a arătat că probabilitatea de două trimestre consecutive de contracție este de 80% în anul următor, față de 60% într-un sondaj anterior.
„Ne așteptăm la câteva trimestre la o contracție a producției, combinată cu o inflație totală extrem de ridicat.”, a declarat economistul Barclays Christian Keller.
Cât de rău va fi?
Întrebarea este cât de gravă va fi această recesiune. Philip Lane și alți oficiali ai BCE, inclusiv șeful Bundesbank Joachim Nagel, au spus că orice recesiune vine va fi cel mai probabil ușoară. În același timp, economiștii băncilor private nu împărtășesc părerea acestora și se așteaptă la o contracție semnificativă.
De exemplu, economiștii Deutsche Bank au declarat, miercuri, că previziunile lor pentru o „recesiune ușoară” în Europa nu mai sunt valabile, deoarece criza energetică a escaladat. Astfel, și-au redus estimările de la -0,3% la -2,2%.
Analiști de la Barclays se așteaptă ca zona euro să se contracte cu 1,1% anul viitor, în timp ce Blackrock Investment Institute prognozează o scădere de 1,1% în 2023, și o scădere de două puncte procentuale de la vârf la minim. „Deci nu este deloc o mini-recesiune, ci o recesiune totală”, a spus Alex Brazier, șef adjunct la BlackRock Investment Institute.
Inflația agravează recesiunea
Problema este că, spre deosebire de episoadele anterioare de recesiune, BCE nu poate ajuta la atenuarea impactului contracției economice.
Dimpotrivă, pentru a lupta împotriva inflației, BCE trebuie să înăsprească politica monetară. Președintele BCE, Christine Lagarde, la începutul acestei săptămâni, a ridicat pentru prima dată posibilitatea ca factorii de decizie să fie nevoiți să ridice ratele dobânzilor-cheie atât de mari încât vor încetini în mod activ creșterea economică deja slabă.
Mai mult, nu există semnale că presiunile inflaționiste vor înceta în curând.
(Citiți și: Bloomberg: Economiștii se așteaptă la o recesiune în zona euro)
Sondajul PMI a arătat că creșterea costurilor energiei a reaprins presiunile inflaționiste și, prin urmare, „provocarea cu care se confruntă factorii de decizie politică de a domoli inflația, evitând în același timp o aterizare grea pentru economie devine din ce în ce mai dificilă”, a spus Williamson de la S&P.
„BCE se confruntă cu un compromis foarte brutal între inflația de bază persistentă și generarea unei recesiuni. Și nu cred că au recunoscut încă destul de mult amploarea acestui compromis”, a spus Alex Brazier, șef adjunct la BlackRock Investment Institute.
Salariile nu țin pasul cu inflația
În timp ce ocuparea forței de muncă în zona euro este la un nivel record, salariile reale au scăzut, deoarece creșterea salariilor nu a reușit să țină pasul cu inflația, astfel că a scăzut puterea de cumpărare generând o criză a costului vieții.
În Italia, Confindustria a avertizat că între 400.000 și 600.000 de locuri de muncă ar putea fi pierdute ca urmare a prețurilor ridicate la gaze.
Nemulțumirea populară a început să se manifeste, cu proteste izbucnind în Republica Cehă, Slovacia, Polonia și Germania împotriva prețurilor ridicate la energie și, uneori, urmărind politica energetică a UE.
Guvernele din Europa au încercat să țină sub control nemulțumirea populației, investind sute de miliarde în reducerea prețurilor la energie pentru gospodării și întreprinderi, dar este puțin probabil ca acest lucru să ofere o ușurare de lungă durată.
„O recesiune nu este inevitabilă”, a recunoscut comisarul UE pentru Economie Paolo Gentiloni, cu mențiunea că „este posibil să ne îndreptăm spre una dintre cele mai provocatoare ierni din ultimele decenii”.
***
