Riscul ca guvernele Uniunii Europene să nu poată cheltui cel mai mare pachet de ajutoare din istoria sa este în creștere, pentru că majoritatea membrilor UE se luptă să respecte termenele impuse de bloc, au declarat oficiali din patru țări pentru Reuters.
În aceste condiții, România și Portugalia depun eforturi pentru a prelungi termenul limită pentru implementarea proiectelor din PNRR-uri – 2026 – iar Spania, care preia președinția Consiliului UE după Suedia, și alte țări din Europa de Est susțin această cerere, a spus o sursă care cunoaște negocierile.
Țările UE sunt mult în urmă cu implementarea PNRR-urilor
Fondurile de redresare alocate fiecărei țări sunt accesibile doar după îndeplinirea unor jaloane și ținte.
(Citește și: ”Noile probleme ale Comisiei Europene: capacitatea statelor de-a atrage banii PNRR”)
În timp ce acestea trebuie atinse până în august 2026, cel târziu, 70% din granturi și împrumuturi ar fi trebuit să fie angajate până anul trecut, iar restul până în 2023. Cel puțin aceasta este planificarea oficială a Comisiei.
Potrivit Reuters, care citează date UE, suma reală angajată până acum este de aproximativ 20%.
Principalul obstacol în calea PNRR: costul materiilor prime
Beneficiarii fondurilor spun că creșterea costului materiilor prime, un efect al războiului din Ucraina, și blocajele lanțului de aprovizionare au întârziat adjudecarea și implementarea proiectelor de redresare.
Portugalia, primul stat căruia Comisia i-a aprobat PNRR, a cheltuit efectiv ână la sfârșitul anului 2022 doar 1,4 miliarde de euro, sau 8,5% din totalul fondurilor de recuperare care i-au fost alocate.
Deși guvernul nu admite public acest lucru, și România se află într-o situație similară, din execuția la 11 luni a anului 2022 reieșind că au fost cheltuiți efectiv doar 7% din fondurile PNRR deja trimise de Bruxelles la București.
(Citește și: ”6 mld. euro din PNRR parcați în curtea BNR. Cum îi cheltuim mai RPD”)
Un purtător de cuvânt al guvernului portughez, Mariana Vieira da Silva, a declarat că discuțiile cu Comisia Europeană despre o „reevaluare a obiectivelor” vor începe luna aceasta și vor include o „revizuire a perioadei de execuție”.
Portugalia analizează care proiecte au fost cele mai afectate „de contextul macroeconomic actual”, a spus purtătorul de cuvânt.
România și Portugalia cer prelungirea datei-limită 2026. Italia și Spania susțin demersul
Italia se așteaptă ca discuțiile să revizuiască unele aspecte ale planului să se încheie până în februarie, deși până acum nu a cerut o prelungire a termenului limită dincolo de 2026, a declarat o sursă din guvernul italian.
Roma dorește ca Bruxellesul să țină cont de impactul negativ al costurilor vertiginoase ale materiilor prime asupra lucrărilor publice, a spus sursa Reuters.
În acest context, România și Portugalia sunt cele două țări care fac cele mai mari eforturi pentru a prelungi termenul din 2026, iar Spania și alte țări din Europa de Est își susțin cererile, a spus o sursă care cunoaște negocierile.
Spania va prelua președinția Comisiei Europene în a doua jumătate a anului 2023.
Cealaltă școală de gândire: cu banii necheltuiți înființăm un Fond suveran
Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, în UE există, ca de obiciei, și o altă școală de gândire. Franța, în special, dar și Germania, doresc ca banii alocați statelor membre prin PNRR-uri care nu pot fi cheltuiți să fie redirecționați către un Fond suveran.
Acesta ar urma să fie înființat, propune Franța, susținută și de Charles Michel, președintele Consiliului UE, pentru a susține noua idee a UE: mecanismul ”Made în Europe”. Acesta ar urma să fie instrumentul prin care UE va încerca să contracareze Actul de reducere a inflației din Statele Unite.
(Citește și: ”Made in Europe”, varianta Paris: Franța cere păstrarea cadrului excepțional al ajutoarelor de stat până în 2030”)
O altă sursă de finanțare a Fondului Suveran ar urma să fie RepowreEU, mecanism pentru susținerea investițiilor care reduc dependența blocului de energie rusă care se confruntă cu același pericol ca PNRR.
RepowreEU este lansat cu aproape 2 ani mai târziu decât PNRR, dar implementarea programului are același termen-limită (2026), fiind evident mult mai dificil de dus la bun sfârșit.
Comisia Europeană va amâna cât poate o dezbatere legată de prelungirea datei-limită de implementare a PNRR-urilor
Este probabil ca promotorul programului, Comisia Europeană, să amâne cât mai mult posibil o discuție serioasă pe marginea perioadei de implementare a PNRR-urilor, într-un efort de a împinge țările să finalizeze cât mai mult posibil din programul inițial.
Surse de la Comisia Europeană afirmă însă că o negociere serioasă pe această temă ar urma să înceapă în 2024 și, probabil, să se încheie în 2025, când va fi clar dacă se va putea livra, sau nu, ce s-a decis anterior la nivelul întregii Uniuni.
Sunt țări care caută soluții alternative pentru proiectele deosebit de importante dar care sunt în pericol să nu poată fi realizate în termenul impus de Comisie.
Expert UE: Reputația UE va avea de suferit dacă nu sunt cheltuiți toți banii
Dificultățile cu care se confruntă planurile de redresare post-pandemie, în valoare totală de 724 de miliarde de euro – la mai puțin de doi ani de la aprobarea acestuia – ridică îndoieli cu privire la capacitatea UE de a îndeplini obiective ambițioase, afirmă Manuel Hidalgo, der la Centrul Esade pentru Politică Economică, un think-tank cu sediul la Madrid.
„Dacă nu sunt cheltuiți toți banii, acest lucru va avea un cost reputațional pentru UE. Dacă nu va ieși bine, Bruxelles va trebui să justifice multe lucruri, inclusiv existența unor astfel de planuri”, a spus Manuel Hidalgo.
O eventuală decizie de prelungire a termenului 2026 are nevoie de voturile Ungariei și Poloniei
Cea mai spinoasă problemă va fi asigurarea unanimității celor 27 de membri ai blocului cu privire la extinderea plăților dincolo de 2026. O astfel de decizie ar necesita aprobarea în parlamentul fiecărei țări, inclusiv în Ungaria și Polonia, care sunt deja în dezacord cu UE și pot folosi votul lor ca pârghie, pentru a-și asigura concesii.
UE a înghețat fondurile alocate Ungariei și Poloniei din cauza unor dezacorduri legate de acțiuni ale guvernelor lor. Accesul Poloniei la aproape 36 de miliarde de euro este blocat până la o revizuire a sistemului său judiciar. UE reține 5,8 miliarde de euro până când Ungaria va implementa măsuri pentru a reduce corupția și pentru a spori independența justiției sale.
Prelungirea perioadei de implementare se confruntă și cu o altă problemă: ”decizia privind resursele proprii ar trebui redeschisă, ceea ce este aproape de neconceput”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor UE ceh, Marek Zeman.
***
