Mecanismul european de Relansare economică se aproie, încet-încet, de faza de implementare, dar România își mai ține răsuflarea încă 10 zile să vadă dacă Comisia Europeană îi acceptă de principiu toate componentele PNRR.
Depunerea formală a documentului în forma promisă de premier, adică cu proiecte care să acopere întreaga sumă alocată României – 29,2 miliarde de euro, depinde însă de capacitatea unor ministere de a livra proiecte complete și corecte.
Și nu e ultimul ”hop”: Comisia Europeană a ajuns în punctul în care se preocupă de capacitatea de absorbție a statelor membre și de calitatea mecanismelor de control, considerând că acestea pot pune în pericol succesul marelui proiect european de relansare.
Condiționalitățile care vor face legea pe frontul românesc
Întors de la Bruxelle după discuții și negocieri cu președintele Comisiei și 3 comisari europeni, premierul Cîțu spunea că ”s-a asigurat” că România va avea acces la întreaga sumă alocată, de 29,2 miliarde euro.
(Citiți și: ”Premierul a aflat la Bruxelles ce poate intra și ce nu în planul de relansare. Florin Cîțu: ”Nu facem totul prin PNRR”)
Sunt 2 mari obstacole în atingerea acetui obiectiv:
- Sigur, acordul de principiu există, dar pentru asta calitatea proiectelor ce populează PNRR trebuie să fie ireproșabilă, atât din punct de vedere tehnic, cât și în ceea ce privește alinierea cu obiectivele și țintele strategice impuse de UE. Că nu se poate altfel a demonstrat Comisia atunci când a refuzat banii de irigații ceruți de Ministerul Agriculturii cu un proiect necomform.
- Mai bine de jumătate din suma alocată României e reprezentată de componenta de credit, iar cele aproximativ 14 miliarde euro echivalează aproximativ cu 6% din PIB. Ei bine, pentru a accesa această sumă integral, România are nevoie aproape de un miracol ca să se mențină pe traiectoria de ajustare a deficitului structural, asumată prin Programul de Convergență, depus și acesta la Comisia Europeană.
Capacitatea de absorbție – o vulnerabilitate la nivelul întregii UE
Programul de stimulare al Uniunii Europene reprezintă o „oportunitate unică de a reconstrui mai bine” economia după pandemia COVID-19, spunea recent vicepreședintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis. „Suntem sub o mare presiune pentru a livra rapid”, a admis și comisarul pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni.
Însă Comisia e conștientă că rezultatele strategiei sale depind în primul rând de capacitatea statelor membre de a gestiona sume fără precedent puse la dispoziție de Bruxelles
Oficialii și diplomații europeni privesc cu îngrijorare la Italia și Spania, cei mai mari doi beneficiari ai instrumentului, dar și la statele aflate în acest moment la coada clasamentului – între care și România – în ceea ce privește procentul fondurilor atrase efectiv în exercițiul bugetar 2014-2020.
Pentru a asigura o absorbție în timp util și eficientă a fondurilor de relansare, Comisia, la recomandarea Băncii Centrale Europeme, transmite în ultiumul timp mesaje privind nevoia de consolidare a capacității administrative și de reducere a blocajelor birocratice în statele membre.
„Calitatea și capacitatea administrației publice sunt probabil factori decisivi în utilizarea cu succes a fondurilor UE de generația următoare și ar putea fi un domeniu promițător pentru reformă”, a precizat BCE într-o notă publicată în luna martie.
Detalii de guvernanță încă neclarificate
După încheierea tuturor formalităților ”birocratice”, statele membre vor putea debloca fondurile alocate planurilor de recuperare de două ori pe an, și numai după ce Comisia și autoritățile naționale au validat atingerea obiectivelor de parcurs convenite pentru fiecare proiect în parte.
Complexitatea procesului ar putea însă împiedica implementarea cu succes a proiectului european.
Maria Demertzis, director adjunct la Bruegel, preciza joi, într-o dezbatere organizată de acest think-tank, că mai sunt încă probleme de clarificat, inclusiv modul în care guvernanța și mecanismul de condiționare a accesului la fonduri vor funcționa în practică.
Neclar rămmâne încă și modul de interacțiune dintre Comisie și Consiliu și rolul ”în ecuație” al Parlamentului European.
Acesta din urmă transmitea chiar joi, prin vocea europarlamentarului român Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, că ”insistată ca Parlamentul European, instituția democratică a Uniunii Europene, să-și păstreze un rol de evaluare a modului în care Comisia Europeană aprobă planurile naționale de redresare”. Or, acest rol nu este încă definit.
Și Curtea de Conturi Europeană a emis o notă în care își manifesta îngrijorarea cu privire la guvernanță și a recomandat simplificarea procedurilor, în măsura posibilului, pentru a reduce sarcina administrativă și a facilita absorbția.
Curtea a propus, de asemenea, în octombrie anul trecut, reconsiderarea calendarului raportării și al evaluării proiectelor implementate prin planurile naționale și definirea unor indicatori adecvați pentru realizările generale ale fondului.
Mecanisme de control ex post
Mecanismele de audit și de control ale instrumentului, lăsate în mare parte autorităților naționale, au reprezentat o problemă majoră în cadrul negocierilor dintre Comisie și stalele membre cu privire la planurile de redresare.
Soluția care va fi impusă de Comisie este aceea de consolidare a mecanismelor ex post pentru evaluare, control și sancțiuni.
„Am dori să subliniem importanța măsurilor eficiente împotriva fraudei și neregulilor pentru a contracara riscurile care decurg din resurse suplimentare semnificative care trebuie cheltuite într-un timp scurt”, explica Curtea Europeană de Conturi la începutul anului.
Cum se respectă calendarul inițial de operaționalizare
Până în acest moment, 18 dintre cele 27 state membre UE și-au depus planurile naționale.
Comisia se așteapta inițial ca statele membre să-și trimită propunerile până la sfârșitul lunii aprilie, dar termenul recomandat 30 aprilie a fost respectat de numai 6 state membre.
Ieșită mai greu din faza ”negocierilor informale” pe planurile naționale, fază în care aceste planuri au fost aliniate, acolo unde a fost nevoie, la viziunea și obiectivele europene, Comisia Europeană așteaptă acum ca restul de state memmbre să depună planurile până la sfârșitul lunii mai, cu mai mult de o lună mai târziu decât data limită inițială, sau chiar în iunie, e cazul Bulgariei.
Guvernele naționale ar putea primi primele fonduri până la sfârșitul lunii iulie (varianta optimistă) sau în octombrie (varianta realistă), după ce Comisia Europeană va aproba planurile lor de redresare.
Calendarul oficial arată că etapa ”birocratică” continuă: Consiliul are la dispoziție lunile iulie și august pentru a aproba la rându-i toate cele 27 de planuri de relansare.
3 răspunsuri
1.Niciodata nu este mai vizibila ca acum necesitatea unui PROIECT DE TARA, cu obiectivul dezvoltarii economice si industriale rapide, care sa stabileasca obiectivele economice si bugetare intr-o coerenta si necesitate dictate de o viziune a viitoarei evolutii a Romaniei si UE!
PNRR este lipsit de un astfel de „ghid” structural economic capabil sa indice nu doar obiectivele principale ale iesirii din stagnarea actuala, ci si modalitatile tehnice, organizatorice si financiare de realizare pe termenele imediat, scurt si mediu pe care este lansat.
2.Cu cit tarile Estice participante la acest maraton economic sint mai inapoiate economic si industrial, cu atit PNRR sint mai dificil de construit si mai ales de realizat, tarile respective neavind practic cu ce sa le articuleze material.
Romania, campioana Estica a stagnerii economice sufera cel mai deplin socul acestei incercari de refacere economica, deoarece in lipsa proiectului de dezvoltare economica-industriala, lipseste orice directie, viziune sau constructie „executiva” institutionala capabila sa realizeze chiar si acest minor si marginal „plan Marchall”.
Daca va esua acest PNRR la modul constructie sau realizare practica (ceeace nu-si poate dori nimeni), „meritul” principal este al presedintelui Ludovic Orban, de a fi refuzat evaluarea si promovarea proiectului de tara, pe care i-am propus-o personal dumnealui!Niciodata Romania n-a mai avut ca acum, pe cel mai nepotrivit om la conducerea partidului ce trebuia sa fie sustinatorul proiectului de tara, care asigura succesul deplin al PNRR si obtinea majorarea resurselor alocate si pentru domeniile refuzate la finantare.
3.Insasi UE era salvata de angoasa unor tratative cu reprezentantii unei tari minore, lipsita de viziunea si necesitatile programatice necesare iesirii din crizele care bintuie de trei decenii Romania postdecembrista.
Unde putem găsi acest proiect de țară?
Stimate,
d-le Nick.
Proiectul de tara cu obiectivul (principal) reindustrializarea Romaniei este o lucrare de „economie aplicata” realizata personal, disponibila pentru persoanele sau institutiile interesate, accesind tel. 0721316019.
Proiectul este finalizat si operational, fiind unic in UE, urmind sa raspund la orice intrebari cu privire la viziunea si tehnicile de lucru ale acestuia, daca ele sint adresate din interes „stiintific” economic ori (simpla) curiozitate fata de o lucrare care se pretinde …unica.
prof. Caliman I. Eugen
autor :proiect de tara.