Guvernul francez a lansat o revizuire completă a abordării Uniunii Europene de a-și impulsiona industria, trimițând la Bruxelles o strategie „Made in Europe”, potrivit Politico.
Într-o scrisoare din 9 ianuarie, guvernul francez solicită UE să accelereze obiectivele de producție, să slăbească regulile privind ajutorul de stat, să înființeze un fond suveran de urgență și să mobilizeze instrumente de apărare comercială.
Toate aceste propuneri vin ca reacție la legislația recentă a Statelor Unite – Actul de reducere a inflației – care a inclus 369 de miliarde de dolari în subvenții ecologice.
(Citește și: ”Germania și Franța au beneficiat de 80% dintre subvențiile aprobate în 2022 de Comisia Europeană”)
Demersul apare în urma angajamentului luat la începutul lunii de președintele francez Emmanuel Macron de a împinge UE să facă progrese în ceea ce privește strategia „Made in Europe”. Numeroase țări susțin efortul Franței, dar nu este deocamdată clar cum se va realiza acest program.
Francezii propun accelerarea procedurilor de autorizare a producției
În scrisoarea trimisă de secretariatul general al Franței pentru afaceri europene, francezii spun că UE ar trebui să elaboreze noi obiective de producție „pentru a ne reduce dependențele” în sectoarele sensibile.
„Foarte concret, Uniunea ar trebui să-și stabilească obiective de producție care să fie atinse până în 2030”, pe baza modelului proiectului Chips Act al blocului, se spune în scrisoare.
Chips Act face parte din efortul mai amplu al UE de a se asigura că Europa nu trebuie să se bazeze pe țări precum China pentru tehnologia care alimentează tehnologia modernă. De asemenea, blocul își reconsideră rapid modul în care își aprovizionează energia în urma războiului Rusiei din Ucraina.
Scrisoarea spune că UE trebuie să se angajeze în „reforme pentru simplificarea și accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de noi locații de producție”, precum și o reformă completă a pieței energetice, care ar putea ajuta companiile în deciziile de producție și investiții.
Ingredientul magic: ajutorul de stat
Comisia Europeană se află în prezent în proces de revizuire a regulilor sale privind ajutoarele de stat de urgență, reguli relaxate de la începutul pandemiei și după debutul războiului din Ucraina.
În mod tradițional, UE a fost reticentă în a accepta ajutoarele de stat. În scrisoarea sa, Franța spune că UE ar trebui să se angajeze într-un „sprijin direcționat – prin subvenții sau credite fiscale – pe baza unor criterii definite, într-un număr limitat de sectoare”.
„Aceste mecanisme ar putea lua forma unor avantaje fiscale (credite fiscale) sau subvenții directe care vizează sectoarele strategice”, se arată în scrisoare.
Aceste sectoare – spun francezii – ar putea include fotovoltaicele, bateriile, hidrogenul și materiile critice. Scrisoarea sugerează, de asemenea, că regulile ”excepționale” privind ajutorul de stat ar trebui păstrate până în 2030. În prezent, ”cadrul excepțional” urmează să expire la sfârșitul acestui an.
Franța adaugă că anumite întreprinderi mici și mijlocii ar trebui să fie scutite de limitele ajutoarelor de stat, în special dacă sunt implicate ca parteneri în programul UE „Proiecte importante de interes european comun” (IPCEI). Și susține că pragurile de notificare a ajutorului pentru proiectele de mediu sau de decarbonizare ar trebui majorate la 20 de milioane EUR per companie și per proiect.
Autoritățile antitrust ale Comisiei urmează să transmită săptămâna viitoare cel mai recent proiect al regulilor blocului comunitar privind ajutoarele de stat de urgență către țările UE.
Fond suveran finanțat prin realocări
Franța sugerează, de asemenea, înființarea unui fond de urgență care să fie finanțat prin realocări de la Mecanismului de Redresare și REPowerEU.
Scrisoarea recomandă realocarea a 365 de miliarde de euro „încă nedebursate ca prioritate sectoarelor strategice pentru industria europeană” și precizează că din cele 221 de miliarde euro împrumuturi care rămân de alocat statelor membre, UE „ar trebui să poată acorda prioritate sectoare industriale strategice europene.”
Fondul suveran de urgență ar trebui să fie operațional înainte de sfârșitul anului 2023, se spune în scrisoare.
Apel la apărarea corectitudinii regulilor internaționale de concurență
Pentru a păstra corectitudinea regulilor de concurență la nivel internațional, scrisoarea Franței se încheie spunând că „strategia comercială a UE ar trebui să fie mai articulată în jurul apărării pieței unice europene”.
(Citește și: ”Interviu Bogdan Chirițoiu / Reglementările UE protejează țările ca România – altfel, economii mari precum a Germaniei și Franței ar putea distorsiona piețele”)
În acest scop, Comisia ar trebui să utilizeze instrumentele de apărare comercială, astfel cum sunt prezentate în normele Organizației Mondiale a Comerțului, se notează în scrisoare.
Președintele Comisiei, von der Leyen, urmează să prezinte pe 1 februarie opiniile sale cu privire la răspunsul pe care UE trebuie să îl dea politicilor economice americane.
Mesajul va veni chiar înainte de summit-ul liderilor UE programat pentru 9-10 februarie, în care problema urmează să fie analizată cu prioritate.
***
