Planurile Ministerului Economiei privind oportunitățile resetării economiei europene

Oportunitățile pe care le oferă resetarea economiei europene, în urma războiului din Ucraina, nu ocolesc România, cu o condiție: guvernul să aibă o strategie pentru a profita de ele.

Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei, a răspuns marți la câteva din întrebările care plutesc de câteva luni în spațiul public în ce privește direcțiile în care e uită România în noua economie europeană:

• Industriile cipurilor și bateriilor electrice,
• potențialul resurselor și materiilor prime critice de care ar dispune România și modul în care pot fi acestea folosite – e vorba, în principiu, de grafit și magneziu.
• industria de apărare, odată cu necesitatea reformării sistemului de securitate și cu suplimentarea cu 0,5% din PIB a bugetului de apărare
• un proiect industrial de anvergură – care ar putea viza zona de aviație, unde producerea și mentenanța unui avion se află pe agenda de discuții cu producători externi și interni.

Ministrul Florin Spătaru a configurat planurile ministerului în atât în prezentarea, cât și în răspunsurile la întrebările pe care le-a primit, în cadrul conferinței ”România și industriile de vârf. Cum putem folosi oportunitatea resetării accelerate a economiei europene”, organizată marți de CursDeGuvernare.

Mai jos, ideile în rezumat, iar la final, declarațiile ministrului:

Este necesară evaluarea zăcămintelor de grafit și a calității lor, pentru ca redeschiderea minelor respective ale Salrom să ducă la un lanț de valoare eficient în economia românească.

În trimestrul 3 din 2022 Ministerul Economiei va semna acordurile de parteneriat în domeniul dezvoltării și testării produselor de semiconductori.

Există deja 100 de milioane de dolari la buget care să fie investiți în industria de apărare – sunt răspunsurile la întrebările esențiale pentru Ministerul Economiei, la care a răspuns ministrul Florin Spătaru, cu ocazia conferinței „România și industriile de vârf: Cum putem folosi oportunitatea resetării accelerate a economiei europene”, organizate marți de CursDeGuvernare.

Pentru deblocarea exploatării și procesării grafitului, mai este necesară adoptarea în Parlament a unei noi legi a minelor, la ale cărei norme de aplicare Ministerul deja lucrează, după cum pregătește și hotărârile de guvern necesare pentru redeschiderea minelor (Ungurelașu și Cătălinu ale Salrom din zona Baia de Fier, județul Gorj – n.r).

În luna martie 2022 s-au trimis către Comisia Europeană proiectele legate de semiconductori care s-au calificat în România, pentru finanțarea din PNRR. Și ministerele Economiei și Apărării Naționale au o structură tehnică acum care evaluează prioritățile și modul în care acestea pot fi transformate în investiții și capabilități din industria de apărare – sunt alte răspunsuri.

De asemeni, „vrem să recuperăm acest teren (al anilor în care România nu a existat în Alianța Bateriilor) prin proiectele pe care le discutăm și crearea unor facilități de producție și cercetare în domeniul bateriilor. Și, de asemenea, prin crearea unor hub-uri de inovare, la nivelul universităților din țară, astfel încât să susținem cu capital uman, cu curiculele pe care urmează să le dezvoltăm”.

Potențialul privind materiile prime critice, mai ales al minelor de grafit: posibilitate de deschidere în 2023

Dintre întrebările la care a răspuns ministrul Economiei s-au remarcat cele privind problemele materiilor prime critice și mai ales ale minelor de grafit

• Trebuie să investim din banii publici, din fonduri europene, și să nu ne fie teamă ca bugetul României să asigure finanțarea necesară pentru investiții.
• Am demarat împreună cu ANRM discuții, avem în consultare publică normele de aplicare a legii minelor (actualizată), pas esențial pentru demararea unor proiecte. 
• Este vorba de magneziu și de grafit – cu anumite condiționări privind calitatea acestui grafit, dacă are calitatea necesară, pentru obiectivele pe care ni le-am propus.
• Membrii consiliului de administrație al Salrom au discutat care sunt pașii necesari pentru deblocarea evaluării acestor mine de grafit. Aștept un rezultat din partea lor și să vedem cum facem această evaluare într-un timp cât mai scurt.
• Redeschiderea minelor presupune adoptarea normelor de aplicare a legii minelor, în care să fie menționat ca obiectiv redeschiderea minelor închise și hotărâri de guvern care să ducă la redeschiderea acelor mine.
• Cu implicarea Parlamentului, finalizarea procesului de adoptare a actelor normative ar putea avea loc în decursul acestui an și investițiile să înceapă din 2023.
• Cu Comisia Europeană am demarat consultări privind posibilitatea de finanțare a unor astfel de proiecte, atât pentru zona de exploatare cât și pentru cea de procesare, investiții care să genereze factori de multiplicare.

Potențialul industriei cipurilor/semiconductorilor: companii interne și externe și-au declarat interesul și sunt pe listele de finanțare

• Ne vom concentra în aducerea unei fabrici de semiconductori. Vrem să exploatăm în mod rațional, în alte condiții, resursele minerale de care dispunem.
• Proiectele de dezvoltare a semiconductorilor trimise la Comisia Europeană au 9 beneficiari direcți eligibili și 37 beneficiari indirecți, care vor accesa bugetul de 500 de milioane de euro prevăzut în PNRR, în funcție de proiectele pe care și le-au propus.
• După evaluarea Comisiei Europene, în trimestrul 3 din 2022 vom semna acordul de parteneriat și vom putea semna finanțarea acestor proiecte. Ele sunt incluse în PNRR.
• Un număr relativ mare de companii și-au declarat interesul și au venit cu proiecte, avem discuții cu comisarul european Breton privind atragerea unor producători mari de semiconductori în România, pentru acoperirea unor necesități la nivel european și a altora la nivelul economiei României. Nu vorbim de segmentele de nișă ci de segmentele care ni se potrivesc  cel mai bine.
• Un institut de cercetare din Belgia în domeniul semiconductorilor va veni la București în luna iunie, pentru o colaborare cu universitățile din România, dar și cu unități de producție, pentru dezvoltarea unor proiecte comune de cercetare și de testare.
• în Belgia este vorba de investiții de trei miliarde de euro și au o capabilitate foarte bună de a testa. Marii producători de semiconductori testează prototipurile acolo.

Potențialul industriei de apărare: cluster al industriei aeronautice, cercetare pentru rachetele termobarice

• Am crescut alocările pentru apărare. Problema este dacă industria de apărare românească poate să absoarbă aceste creșteri ale bugetelor.
• Ministerul Economiei a alocat de anul trecut unul dintre cele mai mari bugete din ultimii 30 de ani. Discutăm și de sume alocate anterior, care nu au fost investite.
• Ministerul Economiei și Ministerul Apărării Naționale au o structură tehnică care acum evaluează prioritățile și modul în care acestea pot fi transformate în investiții și capabilități din industria de apărare.
• România a solicitat aderarea la OCDE și unul din principiile de bază este guvernanța corporativă. La nivelul ministerului am demarat procedura pentru aplicarea ordonanței 109 a guvernanței corporative pentru toată industria de apărare și, etapă cu etapă, și pentru celelalte companii din subordine ministerului.
• În perioada imediat următoare vom avea un cluster al industriei aeronautice. Am avut întâlniri cu  marii jucători din industria aeronautică și le-am lansat această provocare: haideți să facem un proiect de țară. Să devenim parteneri parteneri, nu competitori, pentru a putea dezvolta un proiect integrat în România, cu capabilitățile pe care le avem, în cercetare dezvoltare, producție, mentenanță.
• Va fi oficializat acest cluster, urmând să găsim resursele necesare să îl finanțăm, și să vedem cum companiile vor conlucra pentru realizarea acelui proiect (transformarea avionului IAR 99 – n.red.).
• Privind rachetele termobarice, avem un proiect de cercetare care a fost realizat cu succes de Academia Tehnică pentru industria de apărare și de companii din subordinea Romarm. Urmează câteva procese de omologare – certificare și, după aceea să avem discuții pe partea de contractare.

***

Conferința a fost transmisă și video și poate fi urmărită AICI-LINK)

***