Plafonarea de la energie: Cum, de ce și cu ce riscuri

Ideea plafonării prețurilor la electricitate și gaze poate tempera speculațiile, dar aplicarea ei este dificilă și poate duce la probleme și mai mari, dacă nu este echilibrată și dimensionată corect, potivit experților consultați de CursDeGuvernare.

Președintele Klaus Iohannis  a declarat joi că plafonarea prețurilor la energie este o măsură care ar putea fi adoptată și care „poate să ne treacă prin iarnă”. Miercuri, și premierul demis Florin Cîțu anunțase că „PNL şi Guvernul susţin plafonarea preţurilor la energie în România. Va fi o decizie luată în prima şedinţă de guvern după ce se va rezolva criza politică”.  

Cu o săptămână înainte, însă, Florin Cîțu excludea varianta plafonării, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, nu a scăpat ocazia să sancționeze situația. PSD strânge semnături pentru susținerea unui proiect de lege privind plafonarea prețurilor energiei și gazelor.

Cum se poate face și cu ce riscuri

Procedeul este prevăzut și în legea concurenței, pentru o perioadă limitată, dar este și un joc riscant cu piața.

„Plafonarea prețurilor într-o situație de criză nu trebuie niciodată exclusă, pentru că perspectiva are menirea de a-i domoli pe speculanți. Dar realizarea nu este un proces ușor.

Se poate face în mai multe feluri cu mare atenție, ca nu cumva, rezolvând o problemă, să creezi altele 3 mai mari. Este nevoie de o analiză profundă ca să se vadă în ce măsură plafonarea ajută în situația de față”, a explicat Răzvan Nicolescu, membru al Consiliului de conducere al Insitutului European de Inovare și Tehnologie.

Tehnic, plafonarea se poate aplica la prețurile producătorilor de energie, la furnizori sau asupra unor marje de profit. Riscul este că măsura ar putea să nu dea rezultate, de pildă dacă producătorii și-au contractat deja în mare parte producția, sau dacă furnizorii notifică incapacitatea de a mai livra – potrivit opiniilor culese din piață.  

„Cea mai bună metodă ar fi cea aplicată de francezi. Au stabilit o referință, o medie a prețurilor din anul trecut, au fixat un prag maxim peste care prețurile nu pot crește față de referință (12,5% la consumatorul final și la gaze și la electricitate) și au aplicat formula. Bineînțeles, pragul trebuie stabilit în funcție de niște criterii rezonabile”, spune un alt expert în domeniul energetic, profesorul Ionuț Purica.

„S-ar putea face o plafonare la nivelul actual al prețurilor la consumatorul final, combinată cu compensarea scumpirilor”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

(Citiți și: ”Scumpiri la energie: Comisia Europeană promite un pachet de măsuri care să ajute țările membre”)

Și, pentru că, „piața românească nu este tocmai liberă, (…) „în situații excepționale, ca aceea a creșterii enorme și rapide a prețurilor la energie, teoria economică trebuie să accepte măsura excepțională a plafonării prețurilor, cu două condiții:

• să aibă loc pe o perioadă limitată și, în acea perioadă,
• să se remedieze cauzele care au dus la anomaliile pieței”, consideră profesorul Mircea Coșea.

În plus, „este o măsură corectă pentru că nu afectează doar anumiți consumatori și este una morală, dacă sancționează eventualele profituri nemeritate”, a mai spus Mircea Coșea.

Cum este, însă, greu de crezut că, în câteva luni, se vor remedia cauzele vechi de ani care au dus în România la creșterea prețurilor la energie, plafonarea prețurilor ar putea să nu rezolve nimic, iar după revenirea la prețuri de piață, acestea să explodeze din nou, spun alți experți.

Scenariul raționalizării consumului

Plafonarea și protejarea consumaorului, „fie nu vor rezolva deloc diferența reală în sectorul energiei între cât se cere și cât se poate produce; cel mai probabil se va ajunge la „raționalizarea consumului”, adică unii consumatori vor avea furnizarea de gaze și energie intreruptă”, prevede Otilia Nuțu de la Expert Forum, pe pagina sa facebook.

„Cam peste tot, capacități cu consum mare, care ar putea fi temporar deconectate de la consum. Problema e că asta se va duce în reducerea producției industriale și, anul viitor, la presiuni inflaționiste pe piața globală.

Piețele acelor produse industriale se vor confrunta și ele cu cerere mai mare decât producția pe care o pot pune în piață, dacă le-a fost redus consumul de energie, iar asta se va duce în preturi mai mari”, a mai spus Otilia Nuțu.

Recomandările de la Comisia Europeană – săptămâna viitoare

Susținând varianta plafonării, președintele României a pus subiectul în contextul dezbaterilor care au avut loc în marja summit-ul UE din Slovenia, amintind că este așteptat un pachet de recomandări de la Comisia Europeană pentru toate țările membre.

Mai mult, o altă reuniune a liderilor țărilor UE ar urma să discute pachetul de recomandări ale Executivului UE la sfârșitul lunii octombrie.

Așa încât o eventuală decizie de plafonare în România este puțin probabilă până atunci chiar dacă s-ar rezolva criza politică.

„Nimeni nu îşi doreşte plafonarea preţurilor la energie, dar am ajuns într-un moment în care preţurile în piaţă au crescut foarte mult, iar atunci când vom fi un guvern plin veţi vedea şi soluţiile, a declarat, joi, Dan Vîlceanu, ministrul demis al Finanţelor, citat de Agerpres.