sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 aprilie, 2016

aurel badea unsarNumărul polițelor PAID (asigurarea obligatorie de locuințe) a crescut cu 6,6% în 2015, iar nivelul primelor brute subscrise (PBS) a urcat cu 6,5%, în timp ce numărul polițelor facultative a scăzut cu 2,45%, iar suma primelor brute subscrise a coborât cu 3,8%.

La 31 decembrie 2014, aproximativ 20% dintre locuințele din România erau asigurate facultativ și 18% obligatoriu.

Statistica domeniului a fost oferită sâmbătă, potrivit Agerpres, de Aurel Badea (foto), responsabil Secțiune Asigurări de Bunuri și Proprietăți Uniunii Naționale a Societăților de asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).


Potrivit acestuia, numărul polițelor facultative a ajuns la circa 1,79 milioane, în timp ce polițele PAID se apropie de 1,6 milioane. Ca nivel al PBS, asigurările de locuințe obligatorii au crescut la 135 milioane de lei, de la 127 milioane de lei, în 2014, iar la cele facultative au coborât la 336 milioane de lei, de la 349 milioane de lei, în 2014.

„Trendul a avut o evoluție semnificativă în 2011, apoi polițele Astra, după care s-au întâmplat diverse lucruri. În 2013, s-a modificat legislația și franșiza PAD a devenit obligatorie. Au început să scadă polițele facultative. În 2014 — 2015, s-a modificat din nou legislația și am ajuns la circa 1,79 milioane de polițe. PAID e în creștere, se apropie de 1,6 milioane de polițe. În perioada 2014 — 2015, am avut o creștere la PAID cu 6,5%, o scădere la facultativ undeva în jur de 4%, pentru că a mai scăzut și prima medie. Este spre 4% volumul de prime brute subscrise”, a spus Badea.

Acesta a subliniat că piața de asigurări de locuințe facultative este una foarte competitivă.

„Actorii prezenți în piață sunt interesați de creștere și investesc în servicii, în primă, în competitivitate. Ca și așteptare pentru 2016, estimăm că PAID-ul va crește în continuare. Până unde va crește, nu e foarte clar, dar probabil că până la 1,7 milioane de polițe, și ne așteptăm ca polițele facultative să rămână acolo — asta este o estimare grosieră — sau chiar să mai scadă ușor. Dacă ne uităm la trend și la măsurile legislative luate în 2014, este posibil să scadă în continuare, adică acei clienți care au cumpărat până acum poliță obligatorie și poliță facultativă să renunțe la polița facultativă și în special în anumite zone ale țării, în mediul rural, unde veniturile sunt mici. Depinde foarte mult ce se va întâmpla și în zona de legislație, cum va arăta posibila modificare a Legii 260, despre care se discută”, a spus Aurel Badea.


Și ca nivel al primelor, specialiștii în asigurări se așteaptă la o scădere la polițele obligatorii pentru locuințe.

„Ne așteptăm ca volumul de prime în zona facultativă, unde sunt 336 de milioane de lei, posibil să scadă în continuare. Chiar dacă avem o creștere a numărului de polițe, pentru că e o piață competitivă, va scădea prima medie și atunci posibil să scadă și volumul de prime. Asigurările de locuințe sunt profitabile, au o marjă de profit estimată undeva în jur de 15-20% la facultative — depinde de fiecare companie cum își gestionează portofoliul, dacă are cheltuieli de achiziție mai mari sau mai mici. Comisioanele sunt aici între 25 și 35% piață, deci o pondere importantă de cheltuieli este dată de comisioane”, a subliniat reprezentantul UNSAR.

În plus, ar mai fi un motiv pentru care este posibil ca portofoliul de polițe facultative să scadă în 2016 față de 2015, și anume falimentul companiei Astra și problemele pe care le întâmpină Carpatica Asig și City Insurance.

„Astra a operat până în august 2015 și avea un portofoliu semnificativ de polițe facultative, în jur de un milion de polițe, cred. Clienții de la Astra, o parte au migrat sau vor migra spre alte companii, alții nu își mai fac asigurare facultativă. Ceilalți doi actori care sunt sau vor fi cu probleme — Carpatica și City Insurance — nu au o prezență foarte mare în segmentul ăsta, dar nu sunt nici chiar zero. Dacă trei actori care aveau un portofoliu mai mare sau mai mic de polițe facultative nu vor mai opera în piață, atunci este foarte posibil ca acest număr să se ducă spre 1,7 milioane sau sub. În același timp, restul de jucători sunt competitivi și încearcă să crească, deci este posibil să preia o parte din portofoliu. Dar este posibil să piardă și clienți”, a explicat Badea.

Întrebat dacă motivul pentru care numărul de polițe PAID a crescut este faptul că legea a condiționat achiziția unei polițe facultative de cumpărarea unui PAD, situație care i-a afectat pe cei care au contractat un credit imobiliar, sau românii au conștientizat necesitatea încheierii unei polițe obligatorii de locuință, Aurel Badea a admis cele două posibilități, dar a spus că, în opinia sa, ar mai fi o cauză, și anume polițele de asigurare emise de bănci.

„Cred că sursa principală de creștere aici sunt polițele multianuale emise în trecut, începând cu 2005, 2006, 2007, pentru că sunt polițe valabile pe 10-20 de ani. Mă refer la acele polițe de asigurare emise în zona de bănci, bancassurance. Ele, practic, au fost ocolite de modificările legislative. Până la modificarea Legii 260, polițele multianuale rămâneau neschimbate. Acum, toate aceste polițe, la prima aniversare, urmau să fie modificate, introdusă franșiza și atașată o poliță PAID. Asta cred eu că este sursa principală. Sigur, a doua sursa poate să fie și că un asigurător facultativ este obligat să verifice existența unei polițe obligatorii înainte de a o încheia pe cea facultativă. Eu cred — și e o opinie personală, nu am date obiective să vă confirm asta — este zona de bancassurance”, a precizat Badea.

Potrivit acestuia, în zona de bancassurance erau circa 400.000 de polițe, în 2014. Dacă aceste 400.000 de polițe se adaugă numărului de polițe PAID, se poate ajunge la 1,9 milioane.

Începând cu 27 iulie 2013, polițele facultative s-au emis obligatoriu cu ”franșiza PAD” (pentru riscurile de catastrofă doar excedent peste suma de 20.000/10.000 euro, acoperită de PAID).

La 31 decembrie 2014, aproximativ 20% dintre locuințele din România erau asigurate facultativ și 18% obligatoriu. Gradul de penetrare în mediul rural este unul extrem de scăzut. În topul celor mai reduse penetrări la asigurările facultative, în jur de 10%, se află județele Gorj, Olt, Teleorman, Mehedinți și Vaslui (similar PAID).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cel mai mare grad de penetrare se înregistrează în zona București-Ilfov de 44%.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: