Guvernul finlandez de coaliție al prim-ministrului Petteri Orpo intenționează să abroge o lege intrată în vigoare la începutul anului ce obliga autoritățile locale să furnizeze servicii medicale de bază gratuite pentru imigranții fără asigurare și care nu și-au oficializat șederea.
Măsura face parte dintr-un pachet ce vizează crearea unui „mediu ostil” pentru migranți, scrie Euronews.
Pachetul prevede reducerea accesului la servicii și beneficii sociale și explorarea posibilității de a-i deporta într-o țară terță pe cei care nu se pot întoarce în țara lor de origine.
Legea ce impune administrațiilor locale acordarea serviciilor medicale gratuite pentru persoanele care nu au drept de rezidență a fost introdusă de Sanna Marin.
Acum, noul guvern este pregătit să anuleze această lege, lăsând municipalitățile să decidă dacă vor continua să trateze migranții.
Capitala Finlandei și câteva alte orașe au anunțat că vor continua să trateze persoanele fără acte care au nevoie de ajutor medical, indiferent de ce dorește guvernul. Printre cei vizați nu se numără doar migranții din Orientul Mijlociu, ci și cetățenii UE, în special românii și bulgarii, care se află în Finlanda de mai mult de 90 de zile, dar nu și-au regularizat șederea, și orice resortisant al UE care nu are asigurare.
Germania pregătește expulzarea neanunțată a imigranţilor „toleraţi pe termen lung”. Măsurile altor state
Finlanda nu este singura țară din Europa ce ia măsuri pentru a deveni o destinație neatractivă în cazul migranților ilegali.
Ministerul german de Interne elaborează o reglementare ce ar urma să permită expulzarea neanunţată a imigranţilor „toleraţi pe termen lung”. Cei vizaţi de această prevedere ar putea fi ridicaţi fără avertisment prealabil din partea poliției și expulzați din Germania.
Potrivit guvernului federal, mai puţin de 13.000 de persoane care erau obligate să părăsească Germania au fost expulzate în 2022. Registrul central al străinilor arată că la sfârşitul lui 2022 circa 304.000 de persoane erau obligate să părăsească ţara, circa 248.000 dintre acestea fiind considerate tolerate.
Propunerea, cuprinsă într-un proiect ce urmăreşte îmbunătăţirea repatrierilor, prezentat la începutul lui august de departamentul condus de Nancy Faeser, se referă la acei migranţi care oficial sunt obligaţi să părăsească Germania, dar nu pot fi expulzaţi din anumite motive, cum ar fi lipsa documentelor de identitate, starea de sănătate sau un copil în îngrijire.
Și alte țări europene, precum Franța, Austria, Țările de Jos și Marea Britanie încearcă să descurajeze noile sosiri prin măsuri mai dure.
Marea Britanie, de exemplu, amenință că va externaliza procesarea cererilor de azil în Rwanda sau că va ține migranții ilegali pe nave.
Danemarca a eșuat în încercarea de a deschide un centru de azil în Rwanda, dar a adoptat proceduri de azil mai restrictive. Danemarca menține, de asemenea, de mai mulți ani, controalele la frontieră cu Germania, scrie Deutsche Welle.
Media lunară a celor care solicită azil în Danemarca este de numai 180 de persoane, nesemnificativă, comparativ cu Austria, de exemplu, unde au fost înregistrate între 4.000 și 11.000 de cereri pe lună, în 2022.
Polițiștii de frontieră greci, croați și polonezi îi împing înapoi peste graniță pe migranții nou sosiți, deși aceste pushbacks sunt interzise de legislația europeană și internațională.
Migranții prinși pe teritoriul țărilor de mai sus sunt returnați forțat în țara din care au venit, fără un proces prealabil.
Numărul migranților debarcați în Italia s-a dublat, principala țară de origine a devenit Tunisia
În primele șapte luni din 2023, persoanelor debarcate pe coastele Italiei s-a dublat, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, conform informațiilor transmise de Ministerul de Interne de la Roma.
Au sosit 89.158 de migranți (față de 41.435 în perioada 2022), iar principala țară de origine este acum Tunisia, față de anul trecut, când cei mai mulți au sosit de Libia.
Tunisia posedă atât ingredientele necesare, cât și capacitatea de a-și revigora economia pentru a deveni un „tigru mediteranean”. Cu toate acestea, acest potențialul ei a rămas în mare parte neexploatat, de la începutul revoltei din 2011, arată Euobserver. Unul dintre motivele cheie este ignoranța voită a clasei politice și conflictele interne, care sunt din ce în ce mai greu tolerate de tunisienii obișnuiți.
Cândva exemplu de democrație în lumea arabă, Tunisia s-a scufundat în autoritarism și are mari probleme economice, fiind incapabilă în acest moment să-și rezolve problemele fără sprijin internațional.
Datoria națională a c rescut la aproape de 100% din PIB, iar pentru a-și echilibra bugetul pentru 2023, țara are nevoie de peste șapte miliarde de euro, dintre care cinci miliarde de euro ar putea proveni doar din surse externe.
Pe 16 iulie, UE a finalizat un acord cu Tunisia pentru a stimula relațiile comerciale și a stopa plecările migranților din țara africană în Europa.
Conform acordului, UE urmează să ajute financiar Tunisia în schimbul unor controale mai puternice la frontieră. Detaliile financiare exacte ale acordului nu au fost oferite în declarația UE de duminică, dar președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, declara anterior că UE este pregătită să ofere Tunisiei peste 1 miliard de euro în domenii precum comerț, investiții și cooperare energetică.
La doar câteva săptămâni după oferta UE, Tunisia a deportat sute de migranți sub-sahariani peste graniță în deșertul fierbinte libian.
****
