Războiul comercial dintre SUA și UE ar putea reizbucni cu alte arme la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a programului american de subvenții și scutiri fiscale în valoare de 369 miliarde de dolari, dedicate afacerilor în mobilitate electrică și energie regenerabilă. UE vrea să folosească aceleași metode.
Nu s-a ajuns la nici un acord transatlantic privind relațiile comerciale dintre SUA și UE și mai sunt doar câteva săptămâni până la declanșarea programului american. „Odată ce acesta va fi implementat, va fi prea târziu pentru noi să mai determinăm vreo schimbare”, avertizează Bernd Lange, președintele Comitetului pentru Comerț al Parlamentului European, citat de Politico.
Astfel că războiul comercial dintre cele două puteri economice riscă să se reia, dar nu cu armele supratarifelor vamale, ca în vremea turbulentă a Administrației Trump, ci cu acelea ale subvențiilor și scutirilor fiscale în anumite domenii strategice.
În primăvara anul trecut, au fost suspendate temporar suprataxele vamale reciproce decise în dosarele Airbus și Boeing, respectiv tarifele vamale la oțel și aluminiu, datând din epoca Donald Trump.
Totuși, Joe Biden câștigase alegerile cu sloganul „Buy American” și a făcut doar corecții marginale la programul Made in America, al precedesorului său, Donald Trump. Doar a ridicat proporția de la care un produs este definit ca american de la 55% în prezent la 60%, urmând ca procentul să ajungă la 75% în 2025.
Cu numai o lună în urmă, alarmat de iminența programului american, președintele francez Emmanuel Macron a propus o lege similară, „Buy European Act”, care să-i protejeze astfel pe producătorii europeni de automobile electrice de efectele schemei americane, dar și de concurența din China.
Armistițiul comercial – improbabil. Germania ar putea redeveni aliata Franței
Cum nu ar mai fi destui timp pentru un acord comercial, UE ar putea folosi aceleași arme ale subvențiilor și relaxării fiscale ca al SUA, canalizând fonduri publice pentru a crea campioni europeni în sectoare precum panourile solare, bateriile și hidrogenul.
Nu numai Renault, ci și marii producători auto germani sunt îngrijorați, astfel că relațiile franco-germane s-ar putea îmbunătăți măcar pentru formularea unui răspuns comun al UE la provocarea americană.
Germania nu este, cum nici Franța, favorabilă revenirii la tacticile suprataxării, în condițiile în care deja marile afaceri sunt tentate și chiar fac planuri să-și relocheze producția acolo unde energia nu este atât de scumpă și unde efectele conflictului cu Federația Rusia sunt măcar estompate.
Ultimul lucru de dorit pentru Berlin ar fi să dea un argument în plus pentru relocare. UE este interesată de un acord cu SUA pentru evitarea reizbucnirii războiului comercial, dar a intrat în criză de timp.
La începutul lunii, guvernul cancelarului Olaf Scholz a deschis ușa unor negocieri pentru un nou acord comercial EU -SUA, care să rezolve pozițiile diferite, dar acea propunere a fost rapid respinsă – potrivit analizei Politico.
Ca orice altă problemă spinoasă, rezolvarea cere prea mult timp în UE
Există simpatizanți pentru abordarea subvențiilor la Bruxelles, oficialii executivului UE spunând că puternicul comisar pentru piața internă Thierry Breton este un susținător de frunte.
Therry Breton pledează deja pentru un „Fond european de solidaritate” care să ajute la „mobilizarea finanțării necesare” pentru a consolida autonomia europeană în sectoare cheie precum bateriile, semiconductorii sau hidrogenul.
Sprijinul Germaniei l-ar putea ajuta pe Thiery Breton să câștige avantajul în discuțiile interne privind strategia UE față de mai prudentul comisar pentru comerț Valdis Dombrovskis.
O soluție ar fi ca țărilor membre să li se permită să dea subvenții care să corespundă regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Altfel spus, subvențiile să nu îi discrimineze pe producătorii străini față de cei locali – idee cu care Germania ar putea fi de acord, mai ales că nu același lucru se întâmplă în SUA potrivit analizei citate.
***
