Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au decis, sâmbătă, ca miniştrii propuşi de premierul desemnat Nicolae Ciucă să fie audiaţi săptămâna viitoare, marţi, în comisiile de specialitate.
Plenul reunit al Parlamentului în care se va da votul de învestire, se va întruni miercuri, la ora 12.00.
Anunţul a fost făcut de preşedintele Senatului, Anca Dragu.
„Am avut şedinţa Birourilor permanente reunite şi am stabilit că marţi vor începe audierile, marţi la ora 10,00, şi se desfăşoară pe parcursul întregii zile şi miercuri de la ora 12.00 va fi plenul reunit pentru votul asupra programului şi echipei guvernamentale condusă de premierul desemnat, domnul Ciucă”, a declarat Anca Dragu, sâmbătă, la Parlament, citată de Agerpres.
Premierul desemnat Nicolae Ciucă a depus la Parlament lista de miniștri pe care o propune și programul de guvernare al guvernului său, validate sâmbătă de Biroul Politic Naţional al PNL.
Programul de guvernare al unui demers pentru „câștigare de timp”
Premierul desemnat Nicolae Ciucă nu-și refuză speranța ca varianta sa de guvern minoritar să treacă de Parlament, dar admite, realist, că „votarea acestui guvern este soluția prin care se câștigă timp astfel încât să poată să continue negocierile”.
Programul de guvernare și-a „extras partea de esență din PNRR pentru a constitui anexele care dau reperele temporare activității fiecărui minister ca să avem un grafic de timp pentru tot ce avem de realizat”.
Astfel, programul de guvernare conține:
- Măsuri fiscale și de reformă
- aprobarea bugetului până la finele anului, creșterea colectării, reforma sistemului de pensii și reforma salarizării în sectorul public.
- continuarea priorităţii acordate investiţiilor, respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată prin Programul de convergenţă 2021-2024, corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne şi externe la nivele sustenabile, precum și creşterea colectării veniturilor bugetare.
- reforma sistemului de pensii prin digitalizarea dosarelor de pensii și elaborarea unei noi legislații, care să aducă echitate, sustenabilitate și reducere a discrepanțelor între cuantumurile pensiilor celor care au desfășurat activități similare și au avut contribuții similare la sistemul de pensii.
- reforma salarizării în sectorul public prin eliminarea inechităților, stimularea performanței și reașezarea sistemului de sporuri și implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) pentru îmbunătățirea asistenței sociale și reducerea sărăciei în rândul persoanelor vulnerabile sunt alte măsuri de reformă.
- reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ, în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar.
- Măsuri pentru ieșirea din criza energetică
- transformarea actualei crize energetice într-o oportunitate de acceleare a investițiilor în domeniul energetic, prin măsuri pe termen scurt, dar și mediu și lung, printre care schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor sau construcția de noi unități de producție.
- pe termen scurt, identificarea și implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, precum plafonarea, compensarea și amânarea la plată, astfel încât românii să nu plătească pentru energie un preț mai mare decât cel practicat în decembrie 2020, pentru a reduce riscul de săracie energetică în rândul populației. Buget estimat: 1,5 mld lei
- implementarea de soluții pentru sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice de la nivel mondial. Buget estimat: 1,5 mld lei.
- pe termen mediu și lung, promovarea de investiții în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate, vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România – Statele Unite ale Americii, care să includă dezvoltarea de noi capacități nuclearo-energetice, ce implică reactoare modulare mici, cu tehnologie de tip SMR, precum și
- implementarea reformelor și obiectivelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României prin susținerea producției de energie.
- implementarea de noi scheme de ajutor pentru creșterea eficienței energetice și încurajarea apariției prosumatorilor,
- demararea proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creșterea securității energetice,
- reducerea dependenței de gaze de import și asigurarea tranziției către energie curată,
- creșterea capacităților de înmagazinare în depozitele Romgaz și transformarea acestora în depozite multiciclu, în vederea asigurării funcționării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiții meteorologice severe, precum și
- finanţarea extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale prin programul Anghel Saligny.
- Măsuri de gestionare a crizei sanitare
- creșterea continuă a capacității spitalelor de a trata pacienții Covid 19, extinderea numărului de spitale care pot trata pacienți Covid și accelerarea proiectelor finanțate cu bani europeni (POIM)
- creșterea capacității secțiilor de ATI prin finalizarea dotării cu aparatura necesară și asigurarea personalului medical necesar, inclusiv din afara țării (termen: 2 săptămâni);
- accelerarea și promovarea vaccinării împotriva Covid 19, ca măsură esențială de protejare a sănătății cetățenilor României și de oprire a pandemiei prin generalizarea folosirii certificatului digital, campanii de conștientizare a nevoii de vaccinare și promovare a vaccinării, parteneriat cu personalitățile credibile care pot avea impact pozitiv asupra campaniei (termen 4 saptamani);
- testarea corespunzătoare, mai ales a categoriilor de risc (permanent).
- întărirea rolului și a capacității DSP-urilor de a gestiona pandemia prin asigurarea de personal corespunzător, atribuții clare și întărirea coordonării de la nivelul Ministerului Sănătății (termen: o săptămână), precum și creșterea numărului de medici și alt personal medical implicat în tratarea bolnavilor Covid, inclusiv prin implicarea medicilor de familie sau a oricărui medic cu drept de liberă practică într-un program de tratament național la domiciliu pentru formele ușoare și medii, potrivit protocolului național (termen: 2 săptămâni) sunt alte măsuri pe care noul guvern le-ar avea în vedere.
- folosirea pe scară largă a certificatului digital Covid în cât mai multe activități sociale și profesionale (permanent), asigurarea de servicii de sănătate atât pacienților Covid, cât și celor non-Covid (permanent), precum și coordonarea la nivel european și bilateral pentru accesarea unor mecanisme de sprijin și suport (termen: 2 săptămâni).
