Întărirea dolarului i-a determinat pe unii analiști și investitori să prognozeze iminenţat unor „războaie valutare inverse”, pe măsură ce tot mai multe bănci centrale abandonează preferința – de lungă durată – pentru rate de schimb mai slabe, scrie Financial Times.
Inflația ridicată și creșterile agresive ale ratelor din SUA au dus la întărirea dolarului faţă de majoritatea monedelor. Un curs mai slabe înseamnă însă o creştere a preţurilor la importuri, deloc bine-venită în noul context inflaţionist.
Noua dinamică marchează o îndepărtare de la perioada de inflație scăzută care a urmat crizei financiare globale din 2007-2009, când ratele dobânzilor aflate la minime istorice și achizițiile de active pe scară largă – cu scopul, parţial, de stimulare a creșterii economice printr-o monedă mai slabă – au dus la acuzații că unele state duceau un război valutar.
Focusul s-a mutat de la creştere la inflaţie
În noul context economic, marcat de explozia preţurilor ca urmare a tensiunilor generate de pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina, băncile centrale şi-au mutat atenţia de la stimularea creşterii economice la reducerea inflaţiei.
„Ne aflăm acum într-o lume în care a avea o monedă mai puternică care poate ţine în frâu forțele care alimentează inflația este ceva pe care factorii de decizie politică îl salută”, a declarat Mark McCormick, șeful departamentului de strategie valutară la TD Securities.
Dolarul a atins săptămâna aceasta cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani față de un coș de valute rivale, un răspuns al pieţei la încercarea Rezervei Federale (Fed) de a reduce inflația cu creșteri bruște ale ratelor de dobândă.
Economiile mai slabe, nevoite să ţină pasul cu SUA
Iar dacă înainte bancherii centrali din afara SUA ar fi putut tolera o apreciere a dolarului, acum ei se tem că evoluţia ratelor de schimb pune o presiune suplimentară pe el de a ţine pasul cu Fed, susţine McCormick.
O monedă mai slabă împinge inflația prin creșterea prețului bunurilor și serviciilor importate. Potrivit analiștilor de la Goldman Sachs, care au identificat o nouă eră a „războaielor valutare inverse”, băncile centrale din marile economii dezvoltate trebuie să majoreze ratele dobânzilor în medie cu 0,1 puncte procentuale suplimentare pentru a compensa o scădere de 1% a monedelor lor.
Euro a atins, săptămâna trecută, un minim al ultimilor cinci ani în raport cu dolarul, de 1,05 dolari, declanșând noi speculații că ar putea ajunge la paritatea cu moneda americană, deoarece consecințele conflictului din Ucraina țin în frâu creşterea economică a zonei euro. Euro s-a depreciat cu 7% faţă de dolar în acest an, iar lucru nu a trecut neobservat de Banca Centrală Europeană (BCE).
Isabel Schnabel, un membru influent al consiliului guvernatorilor BCE, a declarat într-un interviu de săptămâna aceasta că banca centrală „monitorizează îndeaproape” efectele inflaționiste ale unui euro mai slab, deși a reiterat că BCE nu țintește cursul de schimb.
Totuși, având în vedere apropierea economiilor europene de Ucraina și dependența acestora mai mare de importurile de energie, investitorii sunt din ce în ce mai convinşi că băncile centrale din Europa se vor lupta să țină pasul cu Fed.
„Moneda noastră e problema voastră”
Dolarul puternic a creat probleme și în țările emergente, în special în cele cu expuneri mari ale datoriei publice pe dolar. Chiar și înainte de creșterea monedei americane din acest an, aproximativ 60% dintre țările cu venituri mici erau expuse riscului de criză a datoriilor, potrivit FMI.
„Dolarul puternic explică parţia de ce vedeţi astăzi investiții foarte limitate pe piețele emergente. Pentru că acesta este un risc mare. Datoriile în dolari în multe dintre piețele emergente sunt astăzi considerabile, nu doar la nivel suveran, ci și la nivel corporativ”, a declarat Rick Rieder, director de investiții cu venit fix la BlackRock.
Karl Schamotta, strateg-șef de piață la Corpy, susţine că evenimentele recente amintesc de cuvintele fostului secretar al Trezoreriei SUA, John Connally, care spunea la începutul anilor 1970 că dolarul este „moneda noastră, dar este problema voastră”.
Având în vedere rolul unic al dolarului în centrul sistemului financiar global, întărirea sa complică accesul la finanţare al companiilor și gospodăriilor din afara SUA.
„Pe măsură ce dolarul crește, asistăm la o înăsprire a condițiilor financiare globale”, a mai adăugat Schamotta.
