fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Paradoxurile ocupării, punct slab al economiei românești

de Marin Pana 7.8.2014

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20 – 64 ani s-a situat în T1 din 2014 la 64,2%, cu aproape șase procente sub ținta europeană de 70%, stabilită în cadrul Strategiei Europa 2020.

România prezintă cea mai redusă rată de ocupare a femeilor și a doua ca diferență față de ocuparea bărbaților în context regional.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

România se află pe un loc codaș în regiune, regiune în care doar Cehia îndeplinește în prezent criteriul de ocupare stabilit ca țintă pentru finalul acestui deceniu. Ceea ce ne trage în jos este rata de ocupare foarte scăzută a femeilor, cea mai redusă dintre țările prezentate de INS și nu cea a bărbaților, aflată la mai puțin de două puncte procentuale de situația înregistrată pe ansamblul UE 28.

De reținut, România este țara din Uniunea Europeană în care ocuparea a scăzut cel mai mult după anul 2000. În plus, atunci, indicatorul de referință în materie se situa la 70,5%, adică arata îndeplinirea obiectivului stabilit pentru anul 2020 la nivelul UE. În deceniul trecut, statele UE au avansat de la 66,5% la 68,6%, în timp ce noi am mers în sens invers.

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1.374 la mie, în creștere față de nivelul de 1.367 la mie înregistrat în urmă cu 12 luni. Valorile peste medie s-au înrăutățit atât în cazul femeilor (de la 1.734 la mie la 1.775 la mie) cât și pentru mediul rural (de la 1.396 la mie la 1.424 la mie).

(Citiți și:”Modelele sociale europene. Și observații pentru România”)

Sunt date care arată clar unde trebuie lucrat și pe ce segmente ar trebui create locuri de muncă pentru ca eficiența la nivel social și din punct de vedere al limitării redistribuirii rezultatelor economice să fie maximă. Nu atât în orașe și nu atât pentru bărbați ( deși sunt necesare și acolo) cât în mediul rural și pentru femei.

Paradoxal, însă, datele INS arată că ecartul dintre cele două rate ale şomajului înregistrat după criteriile Biroului Internațional al Muncii a fost de 2 puncte procentuale (8,1% pentru bărbaţi faţă de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 2,4 puncte procentuale (8,3% pentru mediul urban, faţă de 5,9% pentru mediul rural).

Se poate observa foarte ușor cum aceste date se bat cap în cap cu raportul de dependență. Realitatea susținerii prin taxele și impozitele de la cei fiscalizați și înregistrați diferă net de cea a raportărilor făcute pe baza bunului plac al unora, de a se duce sau NU să îndeplinească formalitățile și de a figura în evidența statisticii oficiale ca persoane fără ocupație până își găsesc un loc de muncă.

Sunt date care atestă situația foarte dificilă din perspectiva asigurării unui nivel de trai decent pentru populație. Cei care lucrează trebuie să suporte niveluri foarte mari de taxare pentru a susține protecția socială, care se vrea de nivel european dar este departe de cerințe. Cei care investesc se confruntă cu costuri ridicate artificial ale forței de muncă.

(Citiți și: ”INS: Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi – peste 30% din populaţia ocupată, în 2013”)

De aici rezultă expandarea cazurilor de ocolire a plății taxelor și munca la negru, cauzate de costurile tot mai mari de oportunitate în privința ocupării legale unui loc de muncă, mai ales la nivelurile salariale minime majorate sistematic în ultimii ani. Este clar că munca taxată și declarată devine tot mai puțin dezirabilă iar măsurile luate de stat în ultimii ani au accentuat acest fenomen.

De aceea, poate că ar fi necesară o diferențiere mult mai netă a ajutorelor date de stat către cei care figurează oficial cu venituri mici. Precum și înregistrarea strictă ( sub sancțiuni substanțiale) a realității de fapt și nu pe baza tentativelor de a obține de la stat (a se citi de la alți cetățeni care lucrează cinstit) de venituri nu tocmai sau deloc cuvenite.

Altminteri, am continua cronicizarea unei colectări reduse la bugetul general consolidat prin raportare la PIB ( undeva spre 30%), cu efecte asupra deficitului bugetar și a deturnării resurselor dinspre dezvoltare spre supraviețuire. Fiecare persoană validă care nu lucrează are un dublu efect, nu aduce venituri și cere resurse din partea de solidaritate.

Problema cea mare : tinerii

Dar ceea ce îngrijorează încă și mai mult decât prezentul este lipsa de perspectivă.

Rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 de ani este extrem de redusă și se află pe un trend scăzător.

Este un semnal de alarmă, mascat deocamdată de eforturile generației de mijloc, a cărei rată de ocupare a crescut cu peste două puncte procentuale în ultimul an ( de la 73,3% la 75,7%).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Consecințele se văd deja la nivelul psihologiei colective, unde s-au cristalizat ziceri de tipul ”cine lucrează nu are timp să facă bani”

(Citiți și: ”Eurostat: România – cea mai severă discrepanță între generații pe piața muncii”)

Valorizarea muncii, stimularea creării de locuri de muncă ceva mai bine plătite (nu la nivelul minim pe economie, unde se regăsesc aproape un sfert din salariați) în condițiile unei taxări mai ponderate sunt soluțiile pentru a atenua și a inversa trendul periculos pe care ne-am înscris în ultimii ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.8.2014

Un raspuns

  1. horia
    8.8.2014, 11:32 am

    Fiecare persoană validă care nu lucrează are un dublu efect, nu aduce venituri si cere resurse din partea de solidaritate!? Mai gogonata nici ca se putea.Realitatea,viata de zi cu zi,ne demonstraza in fiecare zi ca o persoana “valida”,cum vad ca am ajuns sa fim numiti cei care facem pe sclavii,aduce oricum venituri la BUGETUL VOSTRU ca al tarii nu se vede,iar de cerut asazise “resurse din partea solidaritatii”,nu mai cer bietii oameni ca sau saturat de sistemul de camata legalizata .

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul va crea un mecanism de limitare a importului de autoturisme mai vechi de 15 ani – ministrul Proiectelor Europene

Razvan Diaconu

Guvernul intenționează să limiteze importul și înmatricularea de mașini second hand mai vechi de 15 ani, a anunțat vineri ministrul Investițiilor și Proiectele Europene Cristian… Mai mult

Stiri

Adriana Stănescu, noul ambasador al României în Germania – președintele a semnat decretele de numire a 12 ambasadori

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de numire a unor ambasadori ai României, printre schimbările notabile fiind cea din Germania, unde Emil Hureazeanu a… Mai mult

Stiri

Doar 10% din elevi vor începe săptămâna viitoare cu lecții online

Vladimir Ionescu

Aproximativ 90% din elevii din România (peste 2,6 milioane din total) vor începe săptămâna viitoare cu lecții la clasă, a anunțat vineri ministrul Educației, Sorin… Mai mult

Europa

Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, duminică, pe tema conflictului dintre Israel și Hamas

Razvan Diaconu

Bilanțul deceselor din conflictul aflat în derulare între Israel și organizația islamistă a ajuns vineri la 127, dintre care 119 palestinieni și 8 israelieni. În… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea anunță înființarea, la SGG, a unei entități care să se ocupe de reforma companiilor de stat

Adrian N Ionescu

La Secretariatul General al Guvernului (SGG) urmează să se creeze „ o entitate a statului român care să se ocupe centralizat” de companiile de stat… Mai mult

Stiri

Ședință de Guvern vineri seara pentru adoptarea măsurilor de relaxare – de sâmbătă, fără măști în spațiile publice deschise

Vladimir Ionescu

Guvernul se reuneşte vineri seara pentru a aproba Hotărârea de Guvern conținând măsurile de relaxare ce urmează a intra în vigoare, așa cum s-a convenit… Mai mult

Stiri

BNR revizuiește în sus rata inflației – 4,1% în decembrie, cu 0,7 puncte peste prognoza din martie

Alexandra Pele

Rata anuală a inflației IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunțat ascendentă în lunile următoare și va atinge nivelul de 4,1% în luna decembrie,… Mai mult