Papa Francisc a numit sâmbătă 20 de cardinali noi la Vatican, prelaţi cu opinii apropiate de linia sa doctrinară, anunță Agerpres, care citează AFP.
Acest consistoriu, al optulea din pontificatul papei Francisc după alegerea sa în calitate de șef al Bisericii Catolice, în 2013, intervine pe fondul speculaţiilor referitoare la o posibilă retragere din funcție a Papei Francisc (85 de ani), constrâns de mai multe luni să se deplaseze în scaun cu rotile din cauza durerilor la genunchi.
Ceremonia s-a desfășurat în bazilica Sf. Petru din Roma, 16 dintre cei 20 primind titlul de „cardinal elector” – atribuit prelaţilor cu vârste mai mici de 80 de ani care vor putea să participe la următorul conclav care va alege succesorul Papei Francisc.
Semnificații ale numirilor de sâmbătă
Numirea acestor înalţi prelaţi însărcinaţi cu funcţii de consiliere a fost monitorizată cu mare atenţie de experţi şi de observatori, care văd în ceremonia de sâmbătă un indiciu despre posibila linie doctrinară pe care o va avea viitorul lider spiritual al celor 1,3 miliarde de catolici din lumea întreagă.
Sensibil la problemele comunităţilor minoritare, aplecat spre chestiunile sociale şi spre evanghelizare, papa Francisc, de origine argentiniană, a renunţat la alegerea tradiţională a unor arhiepiscopi din marile oraşe, preferând să atribuie titlul de cardinal unor prelaţi mai puţin cunoscuţi.
Cu cinci asiatici, inclusiv doi indieni, acest consistoriu confirmă creşterea în influenţă a continentului Asia.
Două treimi dintre electori, numiți de Papa Francisc
La finalul consistoriului de sâmbătă, primul organizat după cel din noiembrie 2020, papa Francisc va fi numit 83 cardinali din totalul actual de 132 de electori, reprezentând astfel aproape două treimi din totalul lor, proporţia necesară pentru alegerea unui nou papă, deşi această alegere este mereu imprevizibilă.
Cu 40% dintre electori, Europa va rămâne continentul cel mai bine reprezentat, devansând America de Sud şi Asia (16% fiecare), Africa (13%) şi America de Nord (12%).
Personalități promovate în poziție de cardinal
Printre personalităţile care au primit titlul de cardinal se află americanul Robert McElroy, episcop de San Diego, considerat un prelat progresist, mai ales datorită poziţiilor sale faţă de catolicii homosexuali.
O alegere neaşteptată este cea a misionarului italian Giorgio Marengo, care îşi exercită profesia în Mongolia şi care va deveni, la vârsta de 48 de ani, cel mai tânăr cardinal catolic din lume.
Jean-Marc Aveline, arhiepiscop de Marsilia, un prelat deosebit de angajat în dialogul interreligios, a devenit cel de-al şaselea francez din colegiul cardinalilor.
Alţi „oameni de teren” sunt nigerianul Peter Okpaleke, brazilianul Leonardo Ulrich Steiner, precum şi Virgilio Do Carmo Da Silva, arhiepiscop de Dili (oraş din Timorul de Est).
Trei dintre cardinali ocupă deja posturi de mare responsabilitate în cadrul Curiei, „guvernul” de la Vatican: britanicul Arthur Roche, sud-coreeanul You Heung-sik şi spaniolul Fernando Vergez Alzaga.
Dezbateri asupra noii ”Constituții” a Vatican
Conform cutumei, toţi cei 20 au îngenunchiat în faţa papei pentru a-şi primi bereta roşie şi inelul de cardinal. Ceremonia, la care Franţa a fost reprezentată prin ministrul său de Interne, Gerald Darmanin, va fi urmată de tradiţionala „vizită de curtoazie” la Vatican, care permite publicului să îi salute pe noii cardinali.
Apoi, luni şi marţi, va avea loc o întâlnire cu cardinalii din lumea întreagă, pe care papa Francisc a dorit să îi reunească pentru a discuta împreună despre noua „Constituţie” a Vaticanului, intrată în vigoare în luna iunie, precum şi despre viitorul Bisericii Catolice.
***
