duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 octombrie, 2021

Pentru a schimba modelul economic ar fi necesar să se introducă „venitul universal și reducerea zilei de muncă”, a afirmat Papa Francisc în mesajul video de la reuniunea „Mișcărilor Populare”. Acestea sunt doar două dintre măsurile pe care Suveranul Pontif le definește drept „necesare, chiar dacă nu sunt suficiente”.

Un „venit minim, sau salariu universal, astfel încât fiecare persoană din această lume să poată accesa cele mai elementare bunuri ale vieții”, este propunerea pontifului, care consideră că „este sarcina guvernelor să stabilească scheme fiscale și redistributive, astfel încât bogăția unei părţi să fie împărțită în manieră echitabilă”, citează La Stampa, publicație preluată de Rador.

Papa Francisc cere de asemenea să se „lucreze mai puțin, astfel încât pe piaţa muncii să aibă acces mai mulți oameni”.


Potrivit Papei Francisc, „sunt necesare noi momente de întâlnire, de discernământ și de acțiune comună. Pentru că revenirea la schemele anterioare ar fi un gest cu adevărat sinucigaș și, dacă îmi permiteți să forțez puțin cuvintele, ar fi un ecocid și un genocid. Forțez! În ultimele luni, multe dintre lucrurile pe care le-ați denunțat s-au dovedit a fi complet evidente”.

Pandemia a scos în evidenţă „inegalitățile sociale care afectează popoarele noastre și a expus – fără a cere permisiunea sau a-şi cere scuze – situația chinuitoare a atâtor frați și surori”, situație ce nu poate fi ascunsă. Multe lucruri pe care „le-am considerat ca atare au căzut ca un castel construit din cărţi de joc. Am experimentat cum, de la o zi la alta, cum se poate schimba drastic modul nostru de viață, împiedicându-ne, de exemplu, să ne vedem familia, tovarășii și prietenii”.

„Schimbarea personală este necesară, dar este esențială și adaptarea modelelor noastre socio-economice, astfel încât să aibă un aspect uman, pentru că atât de multe modele l-au pierdut”, a mai spus Papa Francisc.

„Concret, ce ar trebui să facem? Nu am răspunsul, așa că trebuie să visăm împreună și să-l găsim împreună. Cu toate acestea, există măsuri concrete ce ar putea permite anumite modificări semnificative. Acestea sunt măsuri care se regăsesc în documentele dumneavoastră, în intervențiile dumneavoastră, de care am ținut seama foarte mult, asupra cărora care am meditat și am consultat experți. În întâlnirile anterioare am vorbit despre integrarea urbană, agricultura familială, economia populară. La acestea, la care încă trebuie să lucrăm împreună pentru a le concretiza, aș dori să adaug încă două: venitul universal și reducerea zilei de muncă. Un venit minim (RMU) sau salariu universal, astfel încât fiecare persoană din această lume să poată accesa bunurile de bază”.


Cu toate acestea, în multe țări, „statele au reacționat”. Cu toții „am suferit durerea lockdown-ului, însă vouă, aşa cum s-a întâmplat mereu, v-a revenit partea cea mai grea. În cartierele lipsite de infrastructura de bază (unde mulți dintre voi trăiesc, ca de altfel alte milioane și milioane de oamenii), este greu să stați acasă; nu numai pentru că nu aveți tot ceea ce vă trebuie pentru măsurile minime de îngrijire și protecție, ci pur și simplu pentru că locuința voastră este cartierul”. „Migranții, oameni lipsiţi de documente” muncitorii fără venituri fixe au fost, în multe cazuri, lipsiți de orice ajutor de la stat fiind incapabili să își îndeplinească sarcinile obișnuite, agravându-se astfel sărăcia lor deja chinuitoare.

În discursul său, Papa Francisc a făcut o referire şi „la o pandemie tăcută, care de ani de zile afectează copiii, adolescenții și tinerii din toate clasele sociale; și cred că, în această perioadă de izolare, a crescut și mai mult. Este stresul și anxietatea cronică, legate de diverși factori precum hiperconectivitatea, debusolarea și lipsa de perspectivă pentru viitor, care se agravează fără un contact real cu ceilalți – familii, școli, centre sportive, oratorii, parohii -; pe scurt, este agravată de lipsa unui contact real cu prietenii, deoarece prietenia este modul în care dragostea se dezvoltă întotdeauna”.

În opinia Papei, este „clar că tehnologia poate fi un instrument al binelui și că este un instrument al binelui, care permite dialoguri ca acesta și multe alte lucruri, însă nu poate înlocui niciodată contactul dintre noi, nu poate înlocui niciodată o comunitate în care să ne înrădăcinăm și în care să ne asigurăm că viața noastră devine roditoare”. Și, vorbind despre pandemie, „nu putem decât să ne întrebăm despre flagelul crizei alimentare. În ciuda progreselor în biotehnologie, milioane de oameni au fost privați de alimente, chiar dacă acestea sunt disponibile”. Anul acesta, „alte douăzeci de milioane de persoane s-au trezit târâte la niveluri extreme de nesiguranță alimentară. Sărăcia gravă s-a înmulțit. Prețul alimentelor a crescut semnificativ. Cifrele foamei sunt oribile și mă gândesc, de exemplu, la țări precum Siria, Haiti, Congo, Senegal, Yemen, Sudanul de Sud; însă foamea se simte și în multe alte țări ale lumii sărace și, nu de puține ori, și în lumea bogată”.

Potrivit Pontifului, „dacă toți cei care, din dragoste, au luptat împreună împotriva pandemiei ar putea visa împreună şi la o lume nouă, cât de diferit ar fi totul! Visaţi împreună”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Și, gândindu-mă la aceste situații, „devin insistent şi cer. Și încep să cer. Cer tuturor. Și vreau să cer tuturor în numele lui Dumnezeu. Şi cer marilor laboratoare să liberalizeze brevetele. Faceți un gest de umanitate și permiteți fiecărei țări, fiecărui popor, ființei umane, să aibă acces la vaccin”.

„Vreau, de asemenea, să cer tuturor liderilor religioși, să nu folosim niciodată numele lui Dumnezeu pentru a încuraja războaie sau lovituri de stat. Să stăm, umili lângă popoare, lângă muncitori, și să luptăm împreună cu ei, astfel încât dezvoltarea umană integrală să fie o realitate. Să construim punți de iubire, astfel încât vocea periferiei, cu lacrimile sale, dar și cu cântecul și bucuria ei, să nu provoace frică, ci empatie cu restul societății”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: