Panică pe presa tipărită și edituri: hârtia s-a scumpit brusc cu 70%
joi

2 decembrie, 2021

Panică pe piața presei tipărite și a editurilor: hârtia s-a scumpit brusc cu până la 70%. Dacă se găsește

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 noiembrie, 2021

Prețurile hârtiei pentru tipărituri a crescut brusc – în numai 2 luni ajungându-se la scumpiri cuprinse cuprinse între 50 și 70% – și a creat o adevărată panică pe piața presei tipărite, ziare și reviste, și a editurilor.

Criza hârtiei afectează editurile și tipografiile din întreaga lume, însă în România ea se manifestă mai puternic, întrucât toată marfa privine din import, nemaiexistând niciun producător autohton.

Amplitudinea și viteza scumpirii sunt atât de mari încât amenință să provoace dispariția unui mare segment din print.


Și nu e vorba numai de preț: hârtia de tipărituri se găsește tot mai greu, și numai cu ”banii jos”, astfel că multe tipografii nu mai pot garanta onorarea comenzilor.

Un exemplu este Tipografia Garamond, din Cluj Napoca, care tipărește între 85 și 90% din piața cotidianelor și revistelor din Banat și Ardeal: mai are hârtie pentru a asigura doar două săptămâni apariția celor peste 70 de titluri pe care le printează.

Clienții Garamond au fost avertizați din timp de presiunea pe prețul hârtiei și de dificultatea de a o găsi, iar unii dintre ei și-au redus formatul. Scumpirile și, la fel de importantă, lipsa continuității livrărilor de hârtie ar putea să determine multe publicații să renunțe la print, întrucât ies cu mult din costurile asumate.
”Iar în momentul în care o publicație își încetează apariția în print este greu de crezut că va mai reveni în acest format”, a explicat pentru CursdeGuvernare.ro János Tasnádi, contabilul șef al Tipografiei Garamond.

În ultimele două luni, prețul hârtiei a crescut cu 50 -70%, în funcție de calitate și sortiment, iar directorul general al Artprint din București, Cezar Răsuceanu, atrage atenția că nu este singurul produs scumpit exacerbat în acest această perioadă și care pune presiune pe prețurile tipografice.


Art Print, care tipărește și/sau editează cotidiane, reviste, cărți și materiale publicitare, consumă 5.000 de tone de hârtie pe an, toată de import. Criza a făcut ca prețul hârtiei de ziar să urce de la 520 de euro pe tonă în august-septembrie, la 750 de euro, în prezent, și avem informări oficiale de la furnizori că urmează să coste 800 de euro tona, începând din ianuarie 2022, spune Cezar Răsuceanu.

Costul unei reviste crește cu un procent cuprins între 30 – 50%, după acoperirea de către tipografii a unei părți din costul suplimentar de producție și diminuarea profiturilor.

Însă nu doar scumpirea este problema: chiar dacă ar face față noilor prețuri, piața trăiește o mare incertitudine legată de disponibilitatea livrărilor, în contextul crizei globale a hârtiei, pe fondul căreia a survenit și o problemă regională.

Motivele unei crize complexe

Criza containerelor

În 2020, China era cel mai mare exportator de hârtie din lume, cu 13,3% din exporturile la nivel global.

La jumătatea anului, a crescut presiunea pe capacitățile de transport din China, ceea ce a dus la așa-numita criză a containerelor. Prețul transportului a urcat de la o medie de 2.500 de euro la 19.500 de euro un container de 24 de tone.

Problema nu este doar costul, ci și incertitudinea, întrucât atunci când plasezi o comandă, nu contează produsul, nu știi când va sosi aceasta.

„În contextul acesta, marfa chinezească, cea care dicta prețul înainte, a devenit necompetitivă și toată presiunea a căzut pe capacitățile de producție din Europa, care și-au redus însă capacitatea anterior, când nu s-au putut adapta la concurența chineză”, a declarat Cezar Răsuceanu, pentru CursdeGuvernare.ro.

O problemă în plus este că nu ai certitudinea momentului livrărilor din China

Potrivit informațiilor din piața de profil, importurile de produse tipografice din China către UE au crescut de 4 ori în deceniul 2010-2020.

Pandemia și creșterea profitabilității producerii hârtiei pentru ambalaje

În momentul apariției problemelor pe relația China, consumatorii de hârtie au luat cu asalt fabricanții europeni, care nu pot face față, sub nicio formă, unei cereri atât de mari.

Producătorii din Europa pot furniza doar 35 – 40% din cererea venită de pe continent, potrivit directorului general Artprint, cu atât mai mult cu cât 10 mari capacități s-au închis în ultima perioadă.

Fabricile de hârtie s-au luptat ani de zile să supraviețuiască, pe măsură ce publicațiile în print și-au redus paginile și au trecut în online.

Costul hârtiei de ziar a coborât, pentru ca liniile de producție să nu se închidă, dar situația s-a răsturnat în ultimii ani, când antreprenorii din domeniu au început să-și diversifice producția, adaptându-se noilor cereri.

Ceea ce a însemnat, în primul rând, reprofilarea către produse tot mai solicitate, ambalajele, mai ales că pandemia a impulsionat comerțul online.

Cel puțin 10 mari capacități de producție din Europa s-au închis ori s-au retehnologit pentru a produce cartoane, în ultimii ani, majoritatea din Norvegia și Germania.

Norske Skog, o companie norvegiană de hârtie, a anunțat în iunie închiderea fabricii Tasman, veche de 66 de ani, din Noua Zeelandă.

Compania finlandeză UPM a anunțat, tot anul acesta, vânzarea fabricii de hârtie de ziar Shotton, din Wales, unui producător turc de materii prime și ambalaje din carton, scrie euwid-paper.

În Rusia, la JCS Volga, unde 70% din producție o reprezenta hârtia pentru ziare, ambalajele reprezintă acum 50% din producție.

Bomba momentului: închiderea fabricii din Slovenia și orientarea spre Rusia

Furnizorul de hârtie pentru ziare și reviste care alimenta tipografiile din România și mare parte dintre editurile din Europa de Est și-a suspendat activitatea în vara aceasta, după o problemă tehnică și refuzul acționarilor de a aproba planul de restructurare, considerat mult prea costisitor. În acest moment, proprietarii fabricii Vipap Videm au decis renunțarea la afacere și caută un cumpărător, conform euwid-paper.

Era singura fabrică europeană cu prețuri competitive pentru presa din Europa de Est, marile companii din nordul Europei fiind prea scumpe și cu producția rezervată pentru clienții lor tradiționali.

În noua situație, editurile și-au îndreptat atenția spre posibilii furnizori din est, Belarus și Rusia.

Belarusul a ieșit din calcule după aplicarea sancțiunilor UE, iar Rusia face greu cererilor uriașe primite în ultimele luni, iar o țară și o piață mică precum România nu se află pe lista sa scurtă.

Soluția pe termen scurt – hârtie de la Rezervele de stat

Garamond a solicitat Administrației Nationale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) eliberarea unei cantități din stocurile naționale, o cerere căreia i s-au alăturat și alte edituri.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Potrivit informațiilor primite de la Administrație, subiectul este analizat zilele acestea, pentru a vedea cantitatea disponibilă și calitatea acesteia.

Deocamdată, ANRSPS nu a prezentat datele privind posibila scoatere la vânzare a hârtiei din rezerva de stat.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr