Două proiecte esențiale pentru digitalizarea statului român – OUG privind operaţionalizarea cloud-ului guvernamental și Lega Interoperabilității – au fost lansate în dezbatere publică.
Proiectul de OUG (AICI-LINK) a fost elaborat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și Ministerul Digitalizării, iar proiectul de lege de către un grup de lucru special constituit de către Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților.
(Citește și: ”Sabin Sărmaș: Toate platformele instituțiilor publice trebuie concentrate pe date, pe interoperabilitate”)
Ambele inițiative legislative sunt ținte asumate de România prin PNRR, având termene-limită pentru intrarea în vigoare Trimestrul 2 din 2022.
Ambele proiecte au fost menționate și promise de la debutul pandemiei de coronavirus, încă de la începutul anului 2020.
Ce rezolvă cloud-ul guvernamental, ce rezolvă interoperabilitatea
ADR anunță joi că implementarea cloud-ului guvernamental va aduce beneficii concrete:
- va asigura interoperabilitatea sistemelor publice;
- va reduce birocraţia, prin eliminarea proceselor administrative redundante sau perimate;
- va asigura o mai bună colaborare şi o partajare rapidă a informaţiilor între toate instituţiile guvernamentale;
- va eficientiza costurile – instituţiile publice nu vor mai fi nevoite să asigure mentenanţa pentru echipamentele hardware şi software.
În realitate, cloud-ul pune la dispoziție doar o platformă sigură de circulație a datelor. Iar siguranța este garantată de SRI și STS.
În rest, cloud-ul nu asigură nici interoperabilitate, nici nu reduce birocrația și nici nu permite pur și simplu partajarea informațiilor.
Toate acestea sunt asigurate de Legea interoperabilității, cea care va obliga instituțiile statului deținătoare de așa-numite ”registre de bază” să împartă informații și să încorporeze în propriile sisteme tehnologii care permit interconectarea.
Proiectul de lege privind interoperabilitatea impune crearea și administrarea unei Platforme Naționale de
Interoperabilitate, care poate funcționa independent de cloud și poate fi asimilată acestuia dacă cloud-ul ”se naște” mai târziu decât platforma.
Problema proiectului este că, deocamdată, nu are un termen exact pentru operaționalizarea acestei platforme de interoperabilitate, însă rezolvarea – adică un termen-limită exact – poate fi găsită până la finalul dezbaterii publice.
Instituții obligate să renunțe la monopol de date
Proiectul de lege stabilește primele ”registre de bază”, adică instituții centrale obligate să facă schimb de date:
- Evidența populației
- Nomenclatorul stradal
- Cadastrul și cartea funciară
- Registrul comerțului și registrele comerțului administrate de către oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale
- Baza de date națională integrată privind vehiculele rutiere înmatriculate
- Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor
- Portalul instanțelor de judecată
- Portalul Ministrului Finanțelor cu informații despre contribuabili
Nu este tocmai lista ideală, lipsind de aici componente importante din Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, instituții locale sau Registrul Agricol. Proiectul specifică însă că lista ”registrelor de bază” poate fi extinsă prin Hotărâre de Guvern.
Partea plină și partea goală a paharului
Dacă apariția Legii interoperabilității este o veste bună pentru persoane fizice sau companii, o serie de autorități sau administrații locale nu sunt chiar bucuroase de apariția proiectului.
Interoperabilitatea le va reduce veniturile: diversele adeverințe pentru care se plăteau taxe de eliberare vor dispărea.
Pe de altă parte, administrațiile locale vor avea nevoie să angajeze specialiști, care lipsesc în localitățile mici și medii din România.
Este de așteptat ca aceste administrații să ceară ajutorul guvernulu pentru a putea respecta legea odată adoptată. Sau să facă presiuni să fie introduse cât mai târziu în lista ”registrelor de bază”.
***
Urmărește-ne pe Google News
