Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.
Proiectul de lege a fost prezentat în guvern în ultimele zile ale lunii octombrie 2020 după discuții prelungite legate de forma și fondul legii, în special cele privind controlul datelor, securitatea și, mai ales, inviolabilitatea datelor ”vărsate” de diverse instituții în acest cloud. Ședința de guvern s-a încheiat doar cu solicitarea unei clarificări suplimentare legate de modul de împărțire al atribuțiilor între ADR și SPP în acest proiect.
Proiectul nu și-a mai găsit loc până la alegeri pe lista de priorități guvernamentale.
O precizare importantă: ideea înființării cloud-ului guvernamental se află pe agenda guvernamentală de aproximativ 3 ani, însă proiectul de lege a fost întârziat de competiția iscată între serviciile secrete care doreau să gireze acest proiect.
(Citiți și: ”STS reacționează la informațiile conținute în Memorandumul MCSI privind Cloud-ul guvernamental”)
Ce este cloud computing. Îngrijorările Comisiei Europene și rezolvarea românească
În mod tradițional, o companie sau o administrație investește în software și hardware proprii pentru a stoca informații.
Trecerea la ”cloud” înseamnă că infrastructura IT este stocată în afara locației utilizatorului, într-un centru de date care este întreținut de furnizorul de servicii de cloud. După constituirea cloud-ului guvernamental, sistemele informatice ale instituțiilor publice migrează, cu tot cu date, în cloud.
Piața furnizorilor de cloud computing este dominată de mari jucători americani: Amazon Web Services, Google Cloud, Oracle, IBM Cloud și Microsoft Azure.
Din acest motiv, UE a lansat anul acesta propriul proiect de cloud computing, Gaia-X, și a început demersul de a legifera domeniul.
Constituirea clud-ului guvernamental este esențială din punct de vedere al interoperabilității bazelor de date, în baza căreia se poate construi o administrație modernă și eficientă. Decizia de principiu a fost aceea de a construi propriul cloud, sarcină care revine în final STS.
Cloud-ul guvernamental va fi utilizat în comun de autoritățile și instituțiile publice din România, precum și de către structurile aflate în coordonarea și subordonarea acestora.
STS, transformat în gardian al datelor
Accesul la serviciile specifice cloud-ului guvernamental pentru utilizatori cât și securitatea cibernetică a acestuia vor fi asigurate și gestionate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Serviciul de Telecomunicații Speciale este cel care va achiziționa serviciile de proiectare și asistență tehnică, lucrările de investiții, inclusiv instalațiile, dotările și echipamentele tehnologice aferente clădirii, precum și echipamentele hardware, programele software, aplicațiile informatice și licențele necesare realizării, dezvoltării ulterioare, mentenanței și funcționării infrastructurii de bază a cloud-ului guvernamental.
Există câteva instituții exceptate de la migrarea datelor în cloud:
- Senat
- Camera Deputaților
- Administrația Prezidențială
- Autorități judecătorești
- Autorităților publice din domeniul apărării și securității naționale
Toate aceste instituții vor avea totuși sisteme informatice conectate la cloud, iar securitatea cibernetică a acestor conexiuni va fi gestionată tot de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
