Indicele european al digitalizării economiei și societății: România are mari probleme la interoperabilitatea sistemelor publice și la digitalizarea businessurilor

În România și Cehia, peste 80% din companiile ce recrutează sau încearcă să recruteze specialiști ITC raportează dificultăți în găsirea acestor specialiști, conform ediției din acest an a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).

Vestea bună e că România nu mai e penultima în UE din perspectiva DESI, urcând o treaptă între codașii Europei. Țara noastră surclasează conform raportului pe 2020 Grecia (locul 27) și Bulgaria (28).

Raportul subliniază că România a rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii referitori la competențele digitale și are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale.

Din perspectiva mediului de business, România se clasează penultima în UE la capitolul integrării tehnologiei digitale în business.
Din perspectiva sectorului public, lucrurile se prezintă și mai rău, administrația publică din România fiind ultima în UE la capitolul digitalizare.

Deficit de specialiști în UE

Deficitul de pe piața muncii la capitolul specialiști ITC este îngrijorător în toată Uniunea Europeană, remarcă raportul prezentat joi de Comisia Europeană: 64% din marile companii și 56% din IMM-urile care au recrutat astfel de angajați în anul 2018 au declarat că le-a fost greu să găsească angajați pentru posturile vacante scoase la concurs.

Majoritatea cetățenilor europeni au acoperire pentru 4G, dar progresele privind alocările de spectru pentru 5G sunt nesemnificative, constată raportul. Doar 17 state membre au alocat deja spectru în benzile 5G.

Finlanda, Germania, Ungaria și Italia sunt cele mai avansate în pregătirea 5G.

În ceea ce privește indicatorul privind gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G, România are
un punctaj de 21%, similar cu media UE. Deși acordarea de licențe 5G pare să își urmeze cursul în România, procesul de autorizare împovărător ar putea constitui un blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G, menționează raportul.

Reamintim că UE și-a propus să devină un lider în introducerea de rețele 5G, pentru a crește competitivitatea blocului comunitar.

România ocupă locul 26 în ediția din acest an a Indicelui economiei și societății digitale (DESI), după ce a depășit Grecia, conform raportului prezentat joi de Comisia Europeană. Raportul măsoară, începând din 2014, progresele făcute anual de statele membre în acest domeniu.

Finlanda, Suedia, Danemarca și Țările de Jos au cele mai digitalizate economii, în timp ce Bulgaria, Grecia, România și Italia au însumat cele mai reduse scoruri.

Lipsa interoperabilității sistemelor publice, menționată la problemele serviciilor publice digitale

• În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în
  rândul statelor membre ale UE.
•  România se situează pe locul 8 în ceea ce privește utilizatorii serviciilor de e-guvernare, cu 82% dintre utilizatorii de internet, față de media UE de 67%. Totuși, acest nivel ridicat de interacțiune online între autoritățile publice și populație vizează doar utilizatorii de internet care trebuie să depună formulare.
• Punctajele scăzute obținute în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral online, în cazul cărora țara se situează pe locul 28, indică o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite.
• Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire a serviciilor publice digitale pentru întreprinderi, România situându-se pe ultimul loc și în această privință.
• Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, pe care niciun guvern nu a reușit încă să o rezolve. În iunie 2019, s-a lansat o consultare publică privind proiectul de lege referitor la realizarea Cadrului național de referință pentru realizarea
  interoperabilității în domeniul TIC („CNRTIC”).
• Nodul eiDAS (identificare electronică) al României este încă în curs de construire, prin proiectul
  finanțat de FEDR („SITUE”), care ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2020. Costul ridicat al
  unei semnături digitale calificate (aproximativ 40 EUR/an/utilizator) este problema principală pentru furnizarea unei identități digitale tuturor cetățenilor.
• România înregistrează cele mai bune rezultate, și în ediția de anul acesta,  la capitolul Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane.

Celelealte mențiunie referitoare la România:

• digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.
• România se situează pe locul 27 din cele 28 de țări ale UE în ceea ce privește capitalul uman
• mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% media UE)
• România are rezultate bune în ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, situându-se pe locul 5 în rândul statelor membre, cu 5,6% din totalul absolvenților
• România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet
• există două activități online în cazul cărora țara se situează pe locul 6 în UE: utilizarea rețelelor sociale (82%, față de o medie a UE de 65%) și apelurile video (67%; media UE: 60%).
• România ocupă locul 27 în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi
• România nu are o strategie națională de transformare digitală pentru întreprinderi

Evoluțiile înregistrate în UE:

• digitalizarea rapidă a firmelor – în domeniul comercial, 17,5 % dintre IMM-uri și 39% din marile companii au vândut produse şi servicii online în 2019
• se observă și „o tendinţă în creştere a utilizării serviciilor publice digitale în domeniul administraţiei online şi al sănătăţii online”, capitol la care conduc Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda şi Letonia
• procentul populației care are cel puțin competențe digitale de bază a ajuns anul trecut la 58%, față de 55% în 2015
• în 2018, în EU lucrat ca specialiști ITC aproximativ 9,1 milioane de persoane, comparativ cu 1,6 milioane, în urmă cu patru ani
• 78% din gospodării aveau abonament la internet fix, față de 70% în 2015
• 85% din europeni navighează pe internet cel puțin o dată pe săptămână (75% în 2014)
• folosirea convorbirilor video a urcat în 2019 până la 60% din utilizatorii de internet (49% în 2018), aceasta fiind cel mai consistent progres în materie de digitalizare
• internet bancking-ul este folosit de 66% din utilizatorii europeni de internet, cumpărăturile online – 71%, și numai 11% din cetățenii UE au urmat cursuri online în 2019

Domeniile pe care sunt grupați 37 de indicatori folosiți în DESI pentru a măsura progresele statelor membre în domeniul digitalizării:

• conectivitate (abonamente fixe, acoperire a rețelei, prețuri, telefonia mobilă)
• capital uman (skilluri)
• uitlizarea internetului (folosirea de către populație a serviciilor de internet și a tranzacțiilor online)
• integrarea tehnologiei digitale (digitalizarea afacerilor și e-commmerce)
• servicii publice digitale (e-government)