Micii fermieri au nevoie de miliarde de dolari pentru investiții în conservarea solului și apei, pentru a le crește reziliența, susține Alvaro Lario, noul șef al Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), structură a Organizației Națiunilor Unite, potrivit The Guardian.
Alvaro Lario dorește ca FIDA să se concentreze pe investițiile în reziliența fermierilor la scară mică, astfel încât aceștia să poată produce alimente pentru ei înșiși și să nu fie lăsați la cheremul șocurilor externe.
„Reziliență înseamnă că atunci când ai un șoc la nivelul veniturilor tale – ca în prezent, cu inflația – atunci când ai un șoc din cauza climatului extrem, nu vei cădea din pragul sărăciei în sărăcie sau insecuritate alimentară”, a comentat oficialul.
Actuala criză alimentară, exacerbată de războiul din Ucraina, se va întâmpla din nou – și în curând – dacă liderii mondiali nu vor căuta soluții pentru a adresa deceniile de investiții insuficiente în modul în care au fost cultivate și livrate alimentele, a avertizat el.
Alvaro Lario estimează că sute de miliarde de dolari trebuie direcționate către fermele mici prin investiții în conservarea apei și a solului, sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută care să ofere acces la piețe și să ducă la creșterea productivității acestora.
„Ceea ce vedem este că în prezent nici măcar nu sunt capabili să-și producă [propria] hrană, mulți dintre ei trebuie să-și vândă activele… pentru că nu au suficiente resurse pentru a se hrăni.”
FIDA este o agenție financiară a ONU cu sediul la Roma, care lucrează cu Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură și Programul Alimentar Mondial, precum și cu sectorul privat, pentru a promova securitatea alimentară prin agricultură durabilă, oferind granturi și împrumuturi ieftine fermierilor din țările în curs de dezvoltare.
Prețurile globale ale alimentelor au atins cele mai ridicate niveluri din istorie în martie, după invazia Ucrainei de către Rusia și, deși au scăzut de atunci, rămân cu 8% mai mari decât în urmă cu un an.
Există îngrijorări și cu privire la prețul ridicat al îngrășămintelor care afectează productivitatea agricolă. Evoluția a survenit în contextul sancțiunilor impuse Rusiei, cel mai mare exportator mondial de îngrășăminte, a reducerii cantității provenite din China și a scăderii producției generale din Europa, din cauza crizei energetice.
Alvaro Lario a precizat că aceste prețuri crescute au fost greu de transmis de fermieri către consumatori, motiv pentru care comunitatea internațională trebuie să finanțeze fermierii care nu au primit asistență de la guvernele lor, spre deosebire de fermierii din țările mai bogate.
„Modul de abordare efectivă a sărăciei, a insecurității alimentare, a finanțării sistemelor alimentare trebuie să înceapă întotdeauna cu această transformare rurală pe termen lung și aducerea producătorilor la scară mică la masă”, a spus el.
***
