fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

VIDEO INTEGRAL ȘI SINTEZĂ #CovidAgri/Cum (re)învățăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii

de Redacţia , 11.5.2020

Zece speakeri cu relevanță – producători, cooperative și asociații, oficiali și decidenți în privința politiciLor publice – au discutat problemele și au răspuns întrebărilor privind cele mai bune soluții pentru valorizarea producției agricole locale în cadrul conferinței #CovidAgri: Cum (re)învățăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii și scurtarea lanțului de la producător la consumator.

Dezbaterea a fost transmisă  LIVE între 15.00 – 17.30 pe această pagină și pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/

Eveniment organizat cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Federației Naționale PRO AGRO și Asociației Fermierilor din România.

La finalul articolului poate fi citit argumentul, conceptul și stringența temei discutate. 

Partener: Banca Transilvania

Partener media: avocatnet.ro

Partener tehnologie: Edu Apps 

Principalele declarații ale speakerilor

Adrian OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

  • Este nevoie de o mai bună integrare a producătorilor pe piață și la nivelul lanțurilor de comercializare pentru a asigura accesul consumatorilor la produse sigure, la prețuri corecte. Vorbim de securitatea alimentară dar și de sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare, de asociere sau de cooperare a fermierilor. S-au făcut pași importanți prin PNDR 2014-2020, care a favorizat dezvoltarea formelor asociative într-un anumit grad, dar nu suficient. Este nevoie ca în următorul program strategic să reorientăm investițiile în așa fel încât să avem o mai bună infrastructură și conectivitate..
  • La Ministerul Agriculturii avem câteva priorități: Sprijinirea și consolidarea mediului asociativ. Cooperativele pot rezolva multe probleme ale celor mici care produc, dar nu știu să vândă.
  • Apoi, promovarea Camerelor agricole- suntem singurag țară în care situația e gestionată de o instituție publică.
  • Mai discutăm de simplificarea procedurilor de accesare a măsurilor de sprijin, s-a văzut că se poate cu APIA. Încurajăm depozitarea și procesarea, să nu mai exportîm materii  prime. Învățîmânt agricol- se simte lipsa acută a celor care știu să facă. Cercetarea, trebuie să fie aplicată și conectată la nevoile procesatorilor și agricultorilor.
  • Trebuie să avem și un program de management al apei- nu doar irigații, ci lucrări de prevenire a deșertificării și lucrări de menținere a apei în sol.
  • Foarte important: promovarea și susținerea producătorilor românbi- nu sunt suficiente eforturilor Ministerului Agriculturii, trebuie  să se implice și autoritățile locale pentru că fiecare zonă are o specificitate. Trebuie să sprijinim acele activități care sunt brand local.
  • Din punct de vedere al consumatorului preocupat- Puteti face 2 lucruri: cereți produse  românești când intrați într-un magazin, iar dacă nu găsiți, căutați în alt magazin. Apoi, trebuie să spunem și copiilor: produsele românești sunt cele mai bune. Dacă facem asta, toți comercianții vor căuta să aibe pe rafturi prod românești.
  • Dorim să sprijinim cooperative, să depoziteze, să prelucreze, să proceseze, să existe valoare adăugată cât mai mare. Am avut modificări legislative pentru a încuraja această atitudine. Vrem să consolidăm încrederea că toată lumea câștigă din asocierea în cooperativă.
  • Fac aici un apel, dezbaterile legate de următorul PNDR nu s-au terminat, am început discuțiile în noiembrie, am cerut opinii și idei ca să scriem un program bun, să nu mai spunem peste 7 ani că produsele noastre nu sunt competitive.

Andrei RĂDULESCU, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania

  • În ultimii ani, după incidența Marii Recesiuni din 2007-2009, în România se practică din ce în ce mai mult agricultura intensiva. Agricultura reprezintă o ramură tradițională a economiei românești.
  • România era cunoscută în trecut ca fiind ”grânarul Europei”. În prezent, contribuie la producția europeană cu o pondere importantă.
  • Este o ramură de importanță strategică, după cum s-a văzut și în contextul actual.
  • S-a investit foarte mult, post-criză, în agricultură. Cu toate acestea, în 2020 se menține un diferențial investițional în agricultura românească și investiția în agricultura din Polonia, spre exemplu, care reprezintă pentru România un exemplu de convergență pe termen mediu.
  • Eu sper ca până la finalul acestui deceniu să ne situăm peste Polonia.
  • Randamentul la hectar, la anumite culturi cum ar fi grâu, porumb, floarea soarelui, este peste cel din Polonia și acum. Potențialul este foarte mare.
  • Este păcat să nu fie valorificate resursele, dimensiunea terenurilor agricole, dar și calitatea acestora.
  • Trebuie majorate subvențiile și consolidate suprafețele agricole pentru că România se confruntă cu un grad ridicat de fragmentare.
  • De asemenea, trebuie să ameliorăm aceste culoare de desfacere a produselor în interiorul țării.
  • Agricultura are o pondere importantă în PIB, de trei ori mai ridicată decât media UE și de două ori mai mare decât în Polonia.
  • Două categorii de bunuri doar, alimente și animale vii, produc un deficit de două miliarde de euro în balanța comercială.
  • Este păcat de resursele naturale și financiare de care dispune România, e păcat să nu reușim să reducem dependența de produse agroalimentare.
  • S-a investit din ce în ce mai mult în ultimul deceniu, dar la nivelul anului 2019 exista un diferențial de peste două miliarde de euro între România și Polonia în ceea ce privește investițiile în agricultură.
  • Prioritatea pe termen scurt ar trebui să fie intensificarea investițiilor.
  • Ca producție la hectar, România s-a poziționat peste nivelul din Polonia.
  • România asigură 7% din producția de grâu a UE, 24% din cea de porumb și o treime din cea de floarea soarelui. Vorbim despre o agricultură din ce în ce mai intensivă.
  • Trebuie să investim mai mult și mai eficient și trebuie să încurajăm populația să consume produse românești.
  • Trebuie să accelerăm procesul de asociere. Astăzi, costurile de finanțare sunt la minime istorice și trebuie să profităm de resursele pe care le avem.
  • Avem un potențial fantastic de a ameliora și randamentele la hectar a altor ramuri, în special zootehnia, pentru a stopa exporturile de materie primă și importurile de produse prelucrate.

Mihail DUMITRU, Director General Adjunct, DG Agri, Comisia Europeană

  • Pregăteam cadrul european pentru resetarea agriculturii europene cu două motoare importante: Pactul verde și Agenda digitală. Acestea rămân forțe motrice, dar am fost nevoiti să amânăm și să ne adaptăm din cauza crizei provocate de coronavirus.
  • Această criză ne-a prins în condițiile în care nu avem un Cadru Financiar Multianual. Această criză a adus un plus de nevoie de finanțare al sectorului.
  • Ni s-a reamintit cât de importantă este securitatea alimentară în perioadă de criză. Reacțiile au fost puțin surprinzătoare la început, Comisia a fost nevoită să intervină pentru a asigura fluidizarea traficului pentru produse alimentare și de strictă necesitate. S-au deschis culoare verzi, s-a redus timpul de așteptare în vămi… Din fericire, criza ne-a arătat că actualele lanțuri au funcționat.
  • Sectorul se confruntă însă cu probleme și a fost nevoie de intervenții rapide din partea Comisiei Europene. S-au mobilizat resursele existente pentru nevoi de criză.
  • Am încercat în domeniul agricol să facilităm asigurarea de lichidități pentru a continua ciclul de producție, ca să nu avem o criză alimentară în viitor. Am încercat să mobilizat și alte resurse, am permis credite operaționale nelegate de investiții, România se poate folosi de această facilitate. Măsuri pentru intervenții pe piață, o măsură specială= ajutor de lichiditate 5.000 euro pe fermier.
  • Am flexibilizat regula ajutorului de stat care poate fi acordat și acestui sector. Sigur, depinde și de capacitatea statului membru de a acorda acest ajutor. Nu știu câți bani mai are România în PNDR. Pentru viitor, noi punem accent în planul specific noi vom pune accent pe soluții moderne, inovative. Ar trebui programate de România în viitorul PNDR. Există instrumente care sprijină asociarea, dar România nu a avut mare succes în utilizarea acestor instrumente.
  • Am informat România că UE a răspuns favorabil pentru o măsură de flexibilizare între fonduri pentru alocări suplimentare pentru sere și solarii. Cel puțin vom păstra plafonul vechi, dar suma depinde de alocările din noul CFF.
  • Directiva ajutoare de stat pentru fermieri? Nu știu ca România să fi notificat specific ajutoare de stat în acest sector. Știu că se lucra pe o asemenea propunere, dar nu știu dacă s-a notificat ceva. Dacă nu, presupun că este vorba de câți bani există la buget…
  • Suntem foarte aproape de a adopta comunicarea pe programul ”De la fermă la consumator”, data este 20 mai.

Andreea PAUL, președinte INACO

  • Reprezint o organizație pe care am creat-o în urmă cu 3 ani, după o experiență în administrația publică c entrală și în lumea academică
  • In această comunitate de profesioniști am propus, în contextul COVID, accesul liber la un ghid al surselor de finanțare pentru companii (LINK AICI).
  • Ghidul conține surse deschise, deadline-uri, condiții de eligibilitate pentru fiecare finanțare disponibilă în prezent.
  • O altă oportunitate pe care INACO o pune la dispoziție este o foarte scurtă prezentare a ceea ce presupune agricultura viitorului, cu noile tehnologii care resetează complet viața agricolă europeană și mondială, iar acolo subliniez câteva propuneri:

1. crearea unui grup de lucru pentru agricultura viitorului – la nivelul ministerului. E nevoie și de subgrupuri de lucru pentru agricultura viitorului la nivelul regional

2. crearea de laboratoare educaționale inteligente (Smart Lab) în fiecare școală agricolă din Românie – avem deja 4 proiecte pilot

3. foamete zero în România — ar trebui să se regăsească în între priorități. Astăzi, 5% din populația din România se confruntă cu foametea, ceea ce este incredibil, dat fiind că noi avem capacitate să hrănim populație de 4 ori mai mare decât a României.

Ghidul privind agricultura viitorului poate fi descărcat aici (LINK) 

George BĂDESCU, director executiv, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România

  • Ne aflăm încă într-o perioadă de criză, dar această criză a pus în evidență un lucru foarte important, faptul că acest lanț de aprovizionare a funcționat în condiții extreme, de criză, o criză nemaiîntâlnită.
  • Funcționarea lanțului de aprovizionare alimentară cred că a asigurat și o stabilitate socială în această perioadă și a făcut ca această criză să fie ținută sub control.
  • E bine că această siguranță, că sistemul de aprovizionare a funcționat, să rămână una dintre concluziile pe care să le avem în vedere când discutăm despre resetarea agriculturii românești.
  • Pot să spun că prezența produselor locale pe rafturile marilor magazine este un deziderat permanent, dar și o țintă mișcătoare. Întotdeauna putem spune că se poate face mai mult sau mai bine.
  • Cred că dacă am merge acum în Polonia am fi foarte surprinși de dialogul intens care se poartă și acolo pe această temă. Și nu e numai în Polonia. Această dezbatere referitoare la problemele fermierilor locali este una foarte importantă și permanentă și probabil va continua pentru că agricultura este singura ramură complet integrată la nivel european.
  • Cred că dezbaterea ar trebui pornită de la ce se poate aștepta în mod rezonabil de la lanțurile comerciale. Situația din teren este una mult mai bună decât ce am crede, în privința prezenței produselor românești pe raft.
  • Toate marile lanțuri au, la nivel de management, o persoană dedicată acestui aspect, au programe dedicate.
  • Până la urmă toată această discuție legată de prezența produselor locale pe rafturile marilor magazine ar trebui să pornească de la premisa că nu există o confruntare între cele două concepte. Potențialul pieței românești este foarte mare, dar trebuie să ne reamintim că suntem în UE.
  • Este evident că mereu va exista o concurență. Trebuie să înțelegem că aceste lanțuri funcționează după anumite reguli, de transport, de siguranță și multe altele.
  • Cred, de asemenea, că este foarte important să separăm problematica atunci când ne gândim la promovarea produselor locale. Una este relația de business între un furnizor și un comerciant și alta este situația micilor fermieri a căror obiectiv poate nu este să fie antreprenori, ci sunt interesați de o producție care să le asigure un anumit standard de viață. Setul de măsuri necesare pentru acest sector al agriculturii trebuie să fie diferit față de reglementările din relațiile comerciale.
  • Cadrul legislativ din zona asta a comercializării produselor locale a fost unul destul de agitat. Orice soluție care își propune să suprareglementeze, sî intre adânc în mecanismele pieței nu reușește decât să conducă la o bulversare, la o situație confuză, ambiguă a relațiilor comerciale, cu efecte negative asupra pieței.
  • Directiva europeană pentru combaterea practicilor comerciale neloiale și pachetul pentru consumator, care urmează a fi transpuse, cred că reprezintă o oportunitate.

Adrian RĂDULESCU, președinte, Asociația Fermierilor din România

  • De 30 de ani ne tot ghidăm după trecut. Să înțelegem ce înseamnă lanțul pe produs. Este ca și cum ai vrea să faci o casă: nu am drum, deci faci o casă fără drum, nu am apă, nu am grup sanitar, deci fac o casă fără utilități. Practic, faci o hală fără utilități.
  • Ne văităm că putem hrăni 80 de milioane de oameni, că avem potențial, dar nici măcar cei 18 milioane de cetățeni nu îi putem hrăni, se vede din importuri.
  • Avem mulți care pleacă afară să lucreze în agricultură, că nu au ce lucra aici. Noi putem oferi și noi banii pe care îi câștigă oamenii afară? Am putea, dacă ne organizăm.
  • Niciodată nu am făcut o analiză a investițiilor făcute cu bani europeni. Un program e de succes dacă banii se cheltuie cu folos, nu aiurea. Mai mult, nu avem mentalitate să ne asociem, ne temem că lumea fură. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, pentru că viitorul este în cooperativă.
  • Noi nu ne organizăm, nu spunem concret ce și cât ne trebuie. Câte solarii, câte legume, câte depozite….. Totul s-a dezvoltat aiurea în agricultură, haotic. Și pentru procesare trebuie organizare locală. Trebuie organizată producția, trebuie o cooperativă, care preia recolta. Apoi ne trebuie și desfacere.
  • Ca să stăm în piața de desfacere ar trebui tot cooperativele să se gândească la import, să putem asigura produsul la raft și când nu este sezon de producție pentru produsul pe care îl oferim la supermarket. Așa, de importuri se ocupă intermediarii… Asta e altă problemă a agriculturii, intermediarii.

Anca DAMOUR, Executive Board Member, Carrefour România : Cooperativa Agricolă Vărăști

  • La Carrefour am investit în proiecte prin care să aducem produsele locale pe rafturile magazinelor. Unul dintre ele este Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, înființată acum 3 ani. La Vărăști am construit un depozit logistic, am cumpărat echipamente de ambalare, am făcut transfer de expertiză. Anul trecut, Cooperativa a produs 7,350 de tone de legume pe care le-am distribuit în supermarketurile noastre din toată țara (5200 t in 2018 si 3500 in 2017).
  • Este extrem de important să fim alături de producători. În programele noastre, îi lăsăm să se preocupe doar de culturi, de ce știu ei să facă cel mai bine și ne asumăm noi grijile birocratice, de transport, etc. Mai mult, Cooperativa va începe procesul de digitalizare a planificării producției, în parteneriat cu echipa Agro Future din programul Innovation Labs. Pentru simplificarea, predictibilitatea, trasabilitatea proceselor de producție.
  • În Cooperativa Agricolă Vărăști am plecat de la 4 producători și am ajuns la 130 de producători, este un succes. Vom scala acest model.
  • În România, doar 2% din terenul arabil este certificat bio și doar 1% din producția de legume este cultivată în regim bio. Am lansat anul trecut programul ”Creștem România BIO”, program prin care Carrefour, printre altele, își ia angajamentul față de producătorii înscriși să le cumpere produsele la prețul corect, pe durata conversiei la bio (până la 3 ani) și să le promoveze: încă din anul 1 de conversie, legumele se vând ca produse convenționale, urmând ca din anul 2 să fie promovate sub eticheta “În conversie la BIO”. Apoi, ne angajăm să cumpărăm în următorii 2 ani după conversie, întreaga producție bio realizată.
    Există dorința agricultorilor de a trece de la agricultura de subzistență la agricultura de calitate.
  • Noi, ca retaileri, nu putem rezolva problemele agriculturii din România, dar suntem parte a acestui ecosistem și vom ajuta, de aceea investim major în proiecte strategice precum Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, Creștem România BIO sau Deschidem Vinul Românesc
  • Deschidem Vinul Românesc este un proiect prin care încurajăm producătorii locali de vinuri și căutăm să punem România pe harta europeană a vinurilor, alături de alte țări de renume, precum Franța și Italia. Programul a crescut de la 14 la 26 de crame și le-a deschis unora dintre producători accesul la noi retaileri, după ce Carrefour le-a promovat etichetele la raft.
  • Anul trecut am decis să finanțăm Fundația Pentru Dezvoltarea Agriculturii care contribuie la o schimbarea sistemică a sectorului legumicol prin construcția, diseminarea și replicarea unor modele de cooperare viabile, cu acces crescut la piață și tehnologii, specifice pentru fermierii mici.
  • Am lansat de curând Lădița cu verdețuri cu preț unic de 19.99 lei, ce conține 23 de articole provenind de la Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, de la producători din programul Creștem România BIO aflați în primii ani de conversie la agricultura ecologică, dar și de la sute de alți fermieri din țară, cu care avem are contract sezonier.
    Contravaloarea a 25% din valoarea fiecărei lădițe vândute până pe 15 mai va fi donată către Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii. Vrem, astfel, să susținem în continuare implementarea de programe sustenabile în agricultură.
  • În concluzie: Facem parte dintr-un ecosistem complex de producători locali, autorități, camere de comerț, ONG-uri, sectorul de retail, clienți și avem interesul să lucrăm împreună. România are un potențial foarte mare în agricultură. Rămânem alături de fermieri și continuăm să ajutăm comunitățile, pentru că astfel românii pot fi motivați să nu emigreze, să își găsească oportunități și venituri suficiente și acasă.

Diana Zaharia, Category Group Manager, Mega Image

  • În 2009, Mega Image a lansat pe piață acest brand, ”Gusturi românești”, care reprezintă un angajament pe care l-am luat față de piața românească.
  • Acesta reunește fructe, legume, lactate, brânzeturi, dulciuri și alte produse.
  • Depindem foarte mult de colaborarea cu producătorii locali. Ei sunt selectați în funcție de respectarea rețetelor tradiționale. Toate produsele sunt fabricate în România, iar rețetele țin de specificul anumitor zone sau de cultura noastră.
  • Ne interesează să fie cât mai puțin procesate industrial. Noi încercăm să acoperim criteriul de gust și cel de siguranță alimentară. Produsele sunt analizate periodic.
  • Se fac planificări cu acești producători, să ne asigurăm că avem continuitate în livrări și să le ușurăm și lor producția.
  • Ne-am propus susținerea micilor producători, dar și promovarea unei alimentații sănătoase.
  • Echipele noastre sunt alături de agricultori de la alegerea semințelor până la recoltarea culturilor, iar pe timpul iernii revenim la planificat culturi și programat anul agricol viitor.
  • Analizăm întâi solul și apa să ne asigurăm că nu sunt contaminate și apoi semnăm contractul.
  • Le asigurăm semințele, îngrășămintele, tratamentele și contractăm întreaga producție.
  • Asigurăm prețuri corecte. Sunt comunicate din timp, sunt stabilite în contract. A fost nevoie să facem ajustări și majoritatea au fost făcute în favoarea producătorilor.
  • Am pornit acest proiect în 2014 cu 18 producători și zece hectare de solarii. Am ajuns în 2019 la 151 de producători din 32 de localități și 130 de hectare de solarii.
  • În 2020 am ajuns la 180 de producători și 140 de hectare de solarii. Ne-am propus să creștem volumele cu 30%. Încercăm să aducem și tehnologie în solariile producătorilor noștri. Negociem polițe de asigurare pentru producătorii din mediul protejat.

Călin COSTINAȘ, vicepreședinte, PROFI Rom Food

  • PROFI are peste 1.200 de magazine, în 550 de localități. Avem patru depozite logistice cu temperatură controlată și alte trei depozite normale. Lucrăm cu producătorii din România în toate categoriile de marfă. Peste 90% dintre ouă, mezeluri, carne pe care le comercializăm sunt din proiecte cu producători români, Facem asta fără să fim obligați de legislație și asta cred că e soluția: piața se reglează natural.
  • La legume-fructe nu am ajuns la același nivel, dar suntem proecupați să îmbunătățim lucrurile și pe această direcție.
  • Noi cumpărăm peste 50.000 tone de legume/fructe de la producători români, cu sprijin pe care îl acordăm. Dacă ne uităm că sunt însă zeci de mii de producători care ar putea fi sprijiniți, trebuie să admitem că ce facem noi e o picătură în ocean.
  • Noi ar trebui, de exemplu, să colaborăm cu mii de producători înscriși în ”Programul tomata”. E imposibil să cumpărăm de la ei dacă nu se asociază. Trebuie un centru de selectare și sortare, asta e o carență în România. În Spania, în spatele unei asociații stau mii de producători mici. Așa, ei au eficință, pot fi competitivi. Asta nu există în România acum, noi nu avem cum să colectăm marfă de la mii de producători mici. Cred că subvenția ar trebui condiționată de asociere.
  • În plus, trebuie evitatată inflația de produs. Noi stimulăm un produs, și avem inflație de acel produs, deci prețuri mici, și lipsă de alte produse.
  • Nu trebuie să dezamăgim oamenii, nu trebuie să creadă că dacă au produs pe câmp îl și cumpără cineva. Repet, noi nu putem să colectăm de la mii de producători, ei trebuie să se asocieze, să aibe produs standardizat, paletizat și așa își poate singur alege cui vinde, la prețul cel mai bun. Asocierea e singura direcție.

George CĂȚEAN, proprietar al Fermei Cățean, Brașov

  • Ferma Cățean este o afacere de familie. Are o activitate neîntreruptă de cinci generații. Avem în prezent 100 de vaci și 100 de oi. Avem șase etichete de fermă. Producem 90% din inputuri. Transformăm materia primă în produs finit și avem propriile canale de comercializare. Anul acesta în iunie vom primi și certificarea ECO.
  • Suntem pe care de a merge pe zona de fermă smart, implementăm un proiect de finanțare de 500 de mii de euro.
  • În 2014 am început un parteneriat cu un hipermarket.
  • Pe perioada pandemiei a trebuit să răspundem unei situații pentru care nu eram pregătiți, comerțul online. Am demarat de șase săptămâni un proiect în acest sens, pe o platformă a unor asociații locale.
  • Pe partea de provocări aș aduce în discuție trei direcții pe care eu le simt în calitate de producător care cumva ar trebui luate în discuție și duse mai departe.
  • Aș începe cu partea de organizare. Este nevoie de un sistem de migrare a micilor producători în zona profesională, prin forme asociative eficiente și mai ales prin trecerea în zona fiscalizată a celor care nu aderă la grupurile asociative. Aceste forme asociative să fie eficiente și cu rol de prestator de servicii pentru fermieri, nu de organ de control.
  • Este nevoie de o politică fiscală, reguli care să facă piețele locale eficiente, reguli sanitar-veterinare adaptate, autorități locale care să înțeleagă rolul produsului local.
  • În direcția calitate versus cantitate trebuie să conștientizăm, producătorii mici, că targetul este să realizeze performanțe calitate, nu cantitative.
  • E nevoie de regândirea sistemului de acordare a subvențiilor.
  • În momentul de față există un cadru proiectat că produsele românești sunt într-o competiție sau se luptă cu importurile. Construcția noastră trebuie să fie pe ideea de produse locale.
  • Din păcate, marja de profit în multe cazuri este mai mare pentru comercianți față de producători și asta ar fi un mare semn de alarmă.
  • Viziunea macro trebuie construită pe conceptul de produs local.
  • Există un mesaj, că Bruxelles-ul nu ne lasă. Nu este adevărat. Din experiența pe care am avut-o în ultimii ani, problema este la cadrul național care de multe ori este interpretat eronat față de ceea ce ne transmite și ne propune Bruxelles-ul.
  • Odată cu implementarea restricțiilor cauzate de Covid, volumul de vânzări, în special în zona de lactate, a scăzut destul de mult. Ne-am activat foarte repede pe zona de online și am reușit să suplinim acea scădere.
  • Dacă ar fi să dau un mesaj celor care sunt în zona de blocaj, ar trebui să se gândească și să se orienteze către produsele cu termen mai lung de valabilitate, cu valoare mai mare, cum este untul spre exemplu – pentru producătorii de lactate.
  • Le recomand producătorilor să se organizeze nu în organizații statutare, ci organizații funcționale.

Agendă eveniment:

  • 15:00 – 15.25 Cuvânt de deschidere; Lanțul scurt de la producător la consumator / Soluții de finanțare pentru asocieri de producători și scurtarea lanțului de la producător la consumator

Adrian OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

—- Moderator al evenimentului: Andreea PAUL, Conf.Univ. ASE, președinte INACO —- 

  • 15.25 – 15.35 Tabloul general al problemelor în agricultură și consum intern

Andrei RĂDULESCU, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania

  • 15.35 – 15.50 Noi soluții și finanțări de criză pentru susținerea producției interne

Mihail DUMITRU, Director General Adjunct, DG Agri, Comisia Europeană

  • 15.50 – 16.10 Problemele producătorilor interni  

Ionel ARION, președinte, Federația Națională PRO AGRO

Adrian RĂDULESCU, președinte, Asociația Fermierilor din România

  • 16.10 – 16.50 Soluțiile marilor retaileri de susținere a producției interne:

George BĂDESCU, director executiv, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România

Anca DAMOUR, Executive Board Member, Carrefour România : Cooperativa Agricolă Vărăști

Diana ZAHARIA, Category Group Manager, Mega Image : Marca proprie: Gusturi Românești

Călin COSTINAȘ, vicepreședinte, PROFI Rom Food

  • 16.50 – 17.00 Procesarea și vânzarea inteligentă a produselor locale

George CĂȚEAN, proprietar Ferma Cățean, Brașov 

  • 17.00 – 17.20 Q&A de la participanți; Închiderea evenimentului 

Participanții care vor urmări dezbaterea online au posibilitatea să adreseze întrebări atât în avans, cât și în timp real, ca reacție la prezentările speakerilor.

Moderatorii vor adresa speakerilor întrebările venite din public. Răspunsurile vor fi furnizate atât în direct (în limita timpului disponibil) cât și ulterior, online.

Întrebările primite prin formular vor fi preluate cu prioritate în LIVE.

O analiză recentă publicată de CursDeGuvernare.ro pe tema conferinței poate fi citită aici: https://cursdeguvernare.ro/moment-rarisim-pentru-a-rezolva-o-problema-esentiala-fractura-dintre-producatorul-roman-si-marile-retele-de-supermarketuri-ale.html 

Argument:

Orice criză acutizează problemele a căror rezolvare a fost amânată. Iar capacitatea României de a folosi potențialul agricol intern e o astfel de problemă:

Importuri de carne de 1 miliard de euro, de legume și fructe de 1 miliard de euro, de lapte de 0,3 miliarde de euro – în condițiile în care 2/3 din suprafața țării poate fi considerată suprafață agricolă.

Sunt cifrele dure ale anului 2019, când deficitul comercial la alimente și produse agricole a fost de un istorc 1,5 miliarde. Doar circa o treime din ce consumă România e produs în interiorul granițelor sale.  Asta în condițiile în care producătorii agricoli români au marfa pe stoc.

  • Cum construim un sistem eficient de preluare și distribuție a produselor agricole și cum scurtăm drumul acestora către rafturile marilor retaileri?
  • Cum stimulăm asocierea producătorilor în cooperative care pot garanta atât cantitatea cât și calitatea produselor?
  • Cum facilităm construirea unui sistem logistic de aprovizionare la care să aibă acces cât mai mulți producători?
  • Cum procedează Ungaria și Polonia – principalii noștri furnizori de alimente și produse agricole?
  • Care sunt exemplele de bune practici din România.

Răspunsurile la aceste întrebări ar trebui să configureze soluțiile de la ambele capete ale problemei: Politici publice – pe de o parte, și inițiativă privată, organizare și eficiență – de cealaltă parte.

Această criză poate constitui și trebuie să se constituie într-un punct de inflexiune.

SPEAKERII:

 

Adrian Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 

Vicepreședinte PNL, deputat de Cluj și prorector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Este Doctor în ştiinţe medicale – domeniul medicină veterinară. A fost Director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj și Director al Direcţiei Sanitare Veterinare Cluj. Din 2012 este prorector al U.S.A.M.V. Cluj-Napoca iar între 2008 și 2012 – prodecan al Facultății de Medicină Veterinară a U.S.A.M.V. Cluj Napoca. 

 

 

Mihail DUMITRU, Director General Adjunct, DG Agri, Comisia Europeană 

Economist specializat în economie agroalimentară și dezvoltare rurală. Studii postuniversitare în Franța și Grecia la Centrul Internațional de Înalte Studii Agronomice Mediteraneene. Doctorat în economie. În 2006 a plecat la Bruxelles la Comisia Europeană, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) unde a negociat primul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 al României. Ministrul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale în România în 2010, s-a întors apoi la Bruxelles în 2011 ca Director pt programme de dezvoltare rurală la DG AGRI. In 2014 devine Director General Adjunct responsabil de dezvoltarea rurală, cercetare agricolă și probleme de mediu. Din ianuarie 2017 este Director General Adjunct responsabil de implementarea plăților directe, inclusiv ajutorul cuplat al Politicii Agricole Comune, (PAC), programe de dezvoltare rurală pt perioada 2014-2020 și aspectele orizontale ale PAC privind protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice.

 

MODERATOR al conferinței:

Andreea PAUL, Conf.Univ. ASE București și președinte INACO 

A înființat INACO în urmă cu 3 ani. Este doctor în economie, conferențiar universitar la Facultatea de Relații Economice Internaționale – ASE București. Experiența sa include funcția de cercetător la Institutul de Economie Națională al Academiei Române; consilier la Administrația Prezidențială, la Parlamentul European, deputat în Parlamentul României.

INACO este o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România.


 

Ionel ARION, președinte Federația Națională PRO AGRO

Organizaţie profesională înfiinţată în anul 2012 de şi pentru producătorii din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe din România în scopul promovării, reprezentării, susţinerii şi apărării intereselor membrilor organizaţiilor profesionale reprezentative la nivel naţional în raport cu instituţiile europene şi naţionale, publice sau private.

 

 

 

Adrian RĂDULESCU, președintele Asociației Fermierilor din România

Absolvent al facultății de Horticultură, experimentat fermier, antreprenor în toate sub-ramurile agriculturii. Are și experiență de lucru în Guvernul României, ca șef de cabinet și secretar de stat. A fost și consilier prezidențial. Consistentă experiență în organizațiile profesionale – ca președinte LAPAR și AFR. 

Asociația Fermierilor din România, fondată în 1996, e prima asociație a fermierilor înființată în România.  

 

 

 

George BĂDESCU, director executiv, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România 

Experiență de peste 25 ani în relații publice ca senior consultant; corporate affairs executive, Consilier Juridic al Ambasadei SUA la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1992, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – Relaţii Internaţionale în 1994 şi Colegiul Europei de la Bruges în 1995, unde a obţinut diploma de Master în Drept Comunitar.

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) a fost creată în anul 2003; reprezintă interesele industriei de retail din România.

 

 

Andrei RĂDULESCU, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania

Macroeconomist cu background solid în integrarea economică și monetară europeană și experiență consistentă în cercetare macroeconomică și previziune la instituții de top din România și Portugalia. 

Deține un doctorat în relații economice internaționale, obținut la ASE București, cu lucrarea “European Monetary Integration”. Deține și un titlu post-doctoral, obținut la Academia Economică în 2003. 

 

 

Anca DAMOUR, Membru Executive Board, Carrefour 

Deține o serie de funcții-cheie în cadrul companiei, printre care, expansiunea business-ului și consolidarea reputației corporate. Anterior, a ocupat, timp de 7 ani, poziția de Managing Director Carrefour Property România, coordonând una dintre cele mai rapide expansiuni ale Grupului Carrefour în România. În 2019, a devenit membru în Board-ul Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii, organizație independentă ce are rolul de a contribui la implementarea și diseminarea la nivel național a unor modele asociative în agricultură, care susțin productivitatea, calitatea și oferă fermierilor mici și mijloci acces la piață și consiliere în obținerea de fonduri și în aplicarea de metode agricole moderne.

 

 

 

Diana ZAHARIA, Category Group Manager, Mega Image

Deține experiență consistentă în domeniul achizițiilor de fructe și legume în decursul celor 15 ani de activitate în retail, din care 14 ani în cadrul Mega Image.

Atribuțiile sale principale includ stabilirea strategiei comerciale și obiectivelor aferente; realizarea de category management și stabilirea strategiei de sortimentație, dezvoltarea de  proiecte noi în categorie si implementare. Un principiu de bază în abordarea relației cu furnizorii îl reprezintă construirea de parteneriate sustenabile pe termen mediu și lung, în special pe segmentul producției locale.

 

 

Călin COSTINAȘ, vicepreședinte PROFI Rom Food

S-a alăturat echipei retailerului Profi în 2004, ca Director Achiziții și Logistică. Din 2009 a contribuit la procesul de due-dilligence și ulterior la finalizarea tranzacției de preluare a rețelei de magazine Profi, unde a devenit Director Comercial și de Marketing. Ulterior, a evoluat permanent, de la Business Developer și pana la actuala funcție de Director General Adjunct al rețelei cu cea mai mare acoperire geografica din România.

 

 

 

George Cățean, proprietar, Ferma Cățean, Brașov

A absolvit cursurile Universității Transilvania din Brașov- specializarea Marketing. În 2013 a fost coordonator al proiectului Transhumața, prin care s-a promovat cultura pastorală de pe lanțul carpatic prin refacerea unei transhumanțe cu oi începând din România până în Polonia, aproximativ 1400 km în 100 de zile.  În 2014 a început colaborarea cu un mare retailer prin organizarea la nivel local, apoi național a insulelor pentru produse tradiționale românești. A participat la cursuri pentru sisteme de calitate europene și indicații geografice în industria alimentară și este membru al organizației Slow Food. Din 2015 este membru al European Shepherd Network.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.5.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de gaze naturale acuză că măsurile ANRE nu protejează nici consumatorii, nici piața: câștigător ar fi Gazprom

Adrian N Ionescu

Producătorii de gaze naturale acuză Autoritatea Naţională din domeniul Energiei (ANRE) că nu respectă, în elaborarea reglementărilor, ceea ce a convenit în consultările cu aceștia.… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat a doua etapă de consultări pentru asigurarea salariilor minime echitabile în UE

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunțat miercuri lansarea celei de-a doua etape de consultări cu sindicatele și organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a… Mai mult

Stiri

”Atingere adusă autorității”, interzisă – amendament propus de Jandarmerie la Legea manifestațiilor publice

Vladimir Ionescu

O serie de prevederi neclare și periculoase pentru libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare au fost elaborate de un Grup de Lucru al… Mai mult

Stiri

Parlamentul dublează alocațiile copiilor – impact 3 miliarde lei în 2020

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților a adoptat miercuri legea de respingere a Ordonanței de Urgență care amâna dublarea alocațiilor până la data de 1 august 2020. Au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță un nou pachet de legi ale Justiției: ”Trebuie să ducem la bun sfârșit ce am început la referendum”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a convenit cu premierul Ludovic Orban modificarea legilor Justiției printr-un nou pachet legislativ, care va fi elaborat în… Mai mult

Stiri

Prelungirea mandatelor primarilor prin OUG e neconstituțională, la fel legea prin care Parlamentul decide data alegerilor locale – decizii CCR

Vladimir Ionescu

CCR a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor locali și legea PSD-ALDE-Pro România prin… Mai mult

Stiri

Proiect de dezvoltare a unui test Covid fabricat în România – Universitatea București, parteneră

Vladimir Ionescu

O echipă de specialiști ai Facultății de Biologie din Universitatea din București este parteneră într-un proiect de cercetare pentru dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și… Mai mult