Moment rarisim pentru a rezolva o problemă esențială: fractura dintre producătorul român și marile rețele de supermarketuri

Mai mult de jumătate din alimentele, băuturile și vegetalele pe care le consumă România provin din import. De la legume la carne, de la fructe la lapte și ouă, de la pește la semifabricate de patiserie și aluat congelat. Balanța comercială la alimente și produsele agri depășește 1,5 miliarde de euro – în condițiile în care 2/3 din suprafața țării este considerată ca fiind exploatabilă agricol.

Problema și cauza: slaba dezvoltare sau inexistența, pe alocuri, a lanțului dintre producătorul agricol român și marii retaileri. Lanțul ar trebui să garanteze 2 lucruri, egale ca importanță:

• cantitatea de marfă necesară
• calitatea, la standardele europene la care supermarketurile acceptă această marfă

Nu au existat, până acum, politici publice coerente care să stimuleze formarea unor astfel de lanțuri: pentru că nici producătorii români nu au reușit să copieze modelul european de asociere în cooperative care să garanteze cantitățile și calitatea necesare. Excepțiile sunt puține, iar majoritatea producătorilor nu s-au grăbit să le urmeze.

Astfel că unele mari reţele comerciale au atacat din direcţia lor problema cronică a fracturii lanţurilor de aprovizionare. Retailerii s-au implicat în organizarea şi dezvoltarea cooperativelor agricole, de la care să se aprovizioneaze şi cărora le acordă consultanță în procesul de producție, de certificare a calității (GLOBAL G.A.P. – Good Agricultural Practices) şi privind logistica livrării.

(Citiți și: ”85% din plusul industriei auto se duce pe importurile de alimente”)

Golurile din lanţul de aprovizionare sunt însă mai multe şi mai greu de umplut decât pot, singuri, să o facă clienţii fermierilor, pe traseele dintre producția haotică a celor peste 3 milioane de tone de legume – anual și rafturile super- și hipermarketurilor, potrivit răspunsurilor reprezentanților marilor rețele comerciale la întrebările cursdeguvernare.ro.

Dar asta n-ar trebui să o facă ei, retailerii: ci producătorii români și întreprinzătorii care ar trebui să vadă această excepțională oportunitate, care ar reseta valorificarea producției agricole naționale. 

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare ”)

Primele 3 exemple

Carrefour România a construit și un depozit pentru Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, care a pornit la drum, în 2017, cu 4 familii de producători locali și ajuns 130 de familii și la o producție de 16.050 de tone de legume până acum.

Kaufland preia toate volumele pe care le pot livra cei peste 350 de fermieri de la Cooperativa Agricolă Țara Mea, cu care retailerul a început colaborarea în 2015, când cooperativa avea doar câteva zeci de fermieri.

PROFI are de doi ani un proiect de susţinere a legumicultorilor care, printre altele, îi ajută să îşi programeze culturile astfel încât să nu inunde piața în același timp cu aceleași legume, obținând prețuri mici, în timp ce în alte intervale de timp produsele respective lipsesc, făcând necesare importurile.

Colaborarea cu asocierile și cooperativele de fermieri este practicată și de multe din celelalte lanțuri de retail. Progresele din ultimii ani nu sunt suficiente față de dimensiunea națională a problemei.

Nodul problemelor

În continuare, „concurența dintre micii producători de la noi și asociațiile existente în alte țări este și cum ai avea doar un arc și ai vrea să te lupți cu tancul”, spune Călin Costinaș, Deputy CEO PROFI Rom Food, în răspunsul la întrebările cursdeguvernare.ro.

„Nu așa ar trebui dusă această luptă. Este nevoie să fie sprijinite apariția centrelor de colectare, utilizarea tehnolgiei, creșterea bazei de cunoștințe, eșalonarea producției. Iar pentru ca toate aceasta să devină realitate, subvențiile nu ar mai trebui date pe câte un singur produs, ci să fie gândite în așa fel încât să conducă la cultivarea mai multor produse diverse, nu la inflația câte unui produs”, spune oficialul citat.

Și pentru că asocierea eficientă a micilor fermieri este nodul problemei, subvenționarea „ar trebui să fie condiționată de asocierea mai multor parteneri care, astfel, să poată deveni mai puternici”, crede Călin Costinaș.

„Avem o țară cu un sector legumicol foarte activ. Cu toate acestea, fermierii au acces limitat la piață și asta, din cauza fragmentării terenului (0,6 ha suprafața medie a fermelor). Pe de altă parte, performața este scazută (suntem a 13-a țară în U.E la producția medie la ha)”, amintește Carrefour în răspunsul la întrebările cursdeguvernare.ro.

De la efortul standardizării la logistica negustoriei

Carrefour a finanţat crearea Fundației Pentru Dezvoltarea Agriculturii, menită să promoveze „modele durabile, special concepute pentru fermieri mici și mijlocii și susținerea de proiecte strategice în domeniul agricol. Însă, mai departe, e critic ca statul, integratori, finanțatori, ONG-uri și alți parteneri, să lucreze împreună“.

Din nevoia de a creşte gradul de satisfacere a standardelor, Kaufland a inițiat și un program destinat producătorilor locali de legume – fructe pentru a obține certificarea de calitate și siguranță alimentară GLOBAL GAP, „cea mai prestigioasă și răspândită din lume”, potrivit lui Valer Hancaș, directorul de comunicare și Corporate Affairs al Kaufland România.

GLOBAl GAP asigură producătorilor români şi accesul la mai multe piețe noi de desfacere inclusiv internaționale, ca şi un venit mai stabil pentru fermier, dezvoltarea sustenabilă a afacerii şi garanția că întreaga cantitate de produse va fi preluată de retaileri – spune oficialul citat,

În afară de omologarea GAP, PROFI cere și îndeplinirea următoarelor rigori celor 30 de ferme de legume cu care lanţul  are parteneriate şi de la care aşteaptă minim 3.000 de tone de legume:

• Dețin un sistem organizat de siguranță alimentară și/sau un document de înregistrare sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
• Îndeplinesc condiții clare de cultivare a produselor;
• Dețin hală de depozitare temporară a legumelor, prevăzută cu cameră de frig pentru cantitățile tampon,
• Au capacitatea de a transporta legumele ambalate, în condiții de temperatură controlată și etichetate,
• Dețin un registru al tratamentelor.

Cooperativele cu care lucrează celelalte lanţuri de retail satisfac aceste rigori în urma unor programe de consultanţă similare cu cel al lanţului citat, care şi-l descrie astfel:

• „fermierii sunt ajutaţi să-și dimensioneze optim producția, inclusiv cu previziuni săptămânale privind comenzile;
• săptămânal sunt și vizitați la fața locului de inginerii care îi îndrumă cu privire la fazele optime pentru culturile contractate, tratamentele indicate și alte informații astfel încât să obțină recoltele planificate;
• este sondată, prin analize de laborator la diverse intervale de timp, măsura în care produsele contractate se încadrează în concentrațiile de îngrășăminte prevăzute de lege,
• iar producătorii care nu respectă aceste norme sunt descalificați.

În schimb, pachetul de sprijin oferit producătorilor selectați constă din:

• Fișe cu specificații tehnice detaliate pentru fiecare articol în parte,
• Consultanță tehnică avansată,
• Semințe de calitate, pentru producerea legumelor cele mai apreciate de cumpărători,
• Facilitarea achiziției de îngrășăminte și ambalaje în condiții avantajoase,
• Monitorizarea producției prin intermediul unei echipe performante de ingineri horticultori, astfel încât să se știe cu precizie în ce condiții s-a produs fiecare lot de legume, asigurandu-se trasabililtatea lor,
• Facilitarea accesului la finanțare în condiții avantajoase, prin parteneriat cu o bancă.

Marii retaileri spun că le-ar conveni să aibă cât mai multe legume şi fructe româneşti pe rafturilor lor.

„Lanțul scurt de aprovizionare permite prețuri mai bune și asigură prospețimea produselor (…). Nu în ultimul rând, strategia de a oferi multe produse locale la raft ține cont de nevoia foarte actuală a clienților de a se bucura de produse românești și gusturi autentice”, spune Valer Hancaș, de la Kaufland.

Astfel că nu va fi fost prea mare costul de 100.000 de euro al atelierelor educaționale dedicate fermierilor parteneri cu Kaufland , care au inclus activități aplicate de analiză pe teren și planuri personalizate de dezvoltare.

Sprijin pentru „bio” sau alternativa importurilor

Rigorile sunt, de fapt, cele ale dezvoltării. Or, „există mult potențial în țară și pentru agricultura bio, agricultura viitorului. Sunt fermieri care investesc în pământ dar care au, și ei, nevoie de o piață unde să întâlnească cererea în creștere”, spune  Carrefour.

Dar numai 2% din terenul arabil din România este certificat bio și doar 1% din producția de legume este cultivată în regim bio.

„Sunt anomalii care dereglează balanța comercială de import-export. De aceea, anul trecut, în România, 25-30% din legumele consumate au fost din import (proaspete, procesate și masiv, legume bio)”, spune răspunsul Carrefour.

Carrefour este interesat în mod special de produsele bio şi are un program special „de conversie la agricultura ecologică ce a atras 600 de înscrieri în 2019 și 2020”.

„Programul include acoperirea costurilor pentru obținerea certificării, consultanță, contracte ferme de preluare a producției în perioada conversiei și doi ani după obținerea ei, precum și promovare. Practic, preluăm acest proces birocratic, cu toate etapele sale”, spune marele retailer.

Reacţia la COVID-19

„Producătorii locali din România pare că au rămas singuri în mijlocul crizei și, în plus, se confruntă și cu un excedent de producție, dat de o iarnă caldă. Însă noi continuăm să le achiziționăm întreaga producție la un preț corect”, spune Carrefour.

Kaufland România a redus termenele de plată la 7 zile (față de 30 de zile) și la 3 zile (față de 7 zile) în cazul furnizorilor de produse proaspete, pentru producătorii mici din şi din Republica Moldova.

Problemele ridicate de pandemie au arătat valoarea comunicării cu furnizorii, dar „în ceea ce privește cantitățile mult mai mari necesare pe anumite categorii, provocările țin, în primul rând, de capacitățile de producție ale furnizorilor”, spune Valer Hancaș, de la Kaufland.

Valabil şi pentru carne, lapte vin şi ouă

Carrefour vrea să facă din vinul românesc un brand de țară și să pună România pe harta internațională a vinurilor, alături de țări cu tradiție precum Franța sau Italia, printr-un program lansat în 2019 cu 24 crame din 7 regiuni ale țării. Sunt prinse și 2 vinuri bio.

Peste 85% din furnizorii de legume ai Kaufland sunt din România. „100% din produsele de panificație provin de la producători autohtoni, în timp ce ouăle de la găini autohtone au o prezenţă la raft de 90%, iar mierea românească se găseşte în procent de 60%. Pe categoria de lactate a crescut numărul produselor locale cu peste 50% în ultimii trei ani. În sezon, sortimentul de legume fructe de la raft ajunge până la peste 90% produse românești”, spune Valer Hancaș, directorul de la Kaufland România.

„Din cele aproximativ 5 000 de articole care compun sortimentul nostru, circa 80% provin de la surse din România”, spune Călin Costinaș, directorul de la PROFI Rom Food.