Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat că toate investiţiile nefinalizate ale Hidroelectrica vor trece printr-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin Repower EU. Problema este, însă, că există mari semne de întrebare referitoare la hidrocentralele realizate în ariile protejate.
Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la punerea în funcțiune a Centralei de la Lotru, Virgil Popescu a menționat că a fost finalizată o ordonanță care va fi aprobată curând în Guvern, după ce primește toate avizele necesare de la ministerele implicate.
“Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Mediului am finalizat o Ordonanţă, aşa numita ordonanţă RePower, prin care absolut toate investițiile nefinalizate ale Hidroelectria vor fi aprobate, vor trece într-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin programul Repower EU al Uniunii Europene”, a spus ministrul Energiei.
Virgil Popescu a precizat că proiectul de act normativ va intra în această săptămână în circuitul de avizare.
“Avem nevoie să finalizăm investiţiile, avem nevoie de energie hidro şi vorbim de peste 300 megawati care stau nefolosiți din diverse motive”, a transmis Virgil Popescu, pe o rețea de socializare.
Curtea Constituțională a dat câștig de cauză USR
La începutul lunii noiembrie, Curtea Constituţională a admis sesizarea USR pe legea votată de PSD, PNL, UDMR şi AUR care permite construirea de hidrocentrale mici în ariile protejate.
Legea adoptată de Parlament prevedea că obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% sunt de importanță națională. În consecință, acestea trebuia puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2025.
Proiectele ce făceau obiectul legii: Răstolița – hidrocentrală realizată în proporție de 92%, Valea Jiului – hidrocentralele Bumbești – realizată 90%, Dumitra – realizată 98%.
(Citește și: „Pensii speciale, irigații, energie, investiții – Comisia Europeană explică din nou României ce poate și ce nu poate modifica în PNRR”)
Mai mult, România va trebui să solicite avizul Comisiei Europene pentru această ordonanță din mai multe considerente.
În cazul în care România va continua investițiile la obiectivele hidro aflate în ariile protejate, iar oficialii de la Bruxelles consideră că se încalcă normele europene, am putea fi nevoiți să dăm banii înapoi sau mai rău să fie blocate fondurile europene pe mai multe capitole.
***
