Produsele esențiale au contribuit în 2022 cu peste 50 % în inflația totală medie din UE. Rata de creștere a prețurilor la produsele sențiale formează așa numita ”inflație de bază”: deși inflația generală e în scădere, inflația la produsele de bază, inclusiv în zona euro, se păstrează și constituie marea îngrijorare a economiștilor.
În opt state, inflația a fost puternic propulsată de alimente, care au avut un aport de peste 30%.
România și Ungaria sunt campionii clasamentului – singurele țări din Uniune unde contribuția produselor agroalimentare și băuturilor nealcoolice a sărit pragul de 40% în inflația totală (40,34%, respectiv 40,23%), conform Eurostat.
Cele șapte state unde alimentele au contribuit cu peste 30% la inflație: România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Portugalia, Croația, Malta și Spania.
(Citiți și: ”Inflația de bază din zona euro a accelerat în iunie peste așteptări”)
În unele state, cea care a pus presiune a fost energia
Categoria „Electricitate, gaze și alți combustibili” este unul dintre factorii cheie din spatele creșterii indicelui prețurilor în unele țări, dar nu și acolo unde guvernele au subvenționat puternic facturile la energie.
Cea mai mare pondere a energiei la inflație în 2022, cu o contribuție de aproape 70% la modificarea globală a prețurilor, s-a înregistrat în Țările de Jos.
Acesta a fost și cazul Italiei, Belgiei și Estoniei, unde capitolul acesta a contribuit cu peste 40 % din Indicelui Armonizat al Prețurilor de consum (IAPC). Ele sunt și statele ce au avut cele mai ridicate inflații la produsele de bază, după cum se observă în tabelul alăturat.
În Țările de Jos, cele mai importante categorii din indicele prețurilor de consum sunt locuința, apa, electricitatea și gazele, urmată de transport. Alimentele și băuturile nealcoolice se află abia pe locul trei.
Explicațiile BNR referitoare la cazul României
Un Raport asupra inflației, realizat de BNR, explică mecanismul prin care alimentele strică toate socotelile analiștilor și cifrele macroeconomice.
În România, prețurile alimentelor procesate s-au scumpit cu 23% în 2022, principalele contribuții la accelare, fiind în viziunea BNR, produsele lactate și celor din carne, în ambele cazuri intervenind constrângeri la nivelul ofertei3 – seceta din lunile de vară a limitat suprafețele de pășune viabilă și a ridicat costurile cu furajele (unii fermieri recurgând chiar la sacrificări pentru reducerea efectivelor de animale), iar la nivel comunitar au reapărut focare de pestă porcină și gripă aviară.
Scumpirile alimentelor procesate, din cauza creșterii prețurilor materiilor prime și a energiei, au avut o contribuție record la majorarea peste așteptări a inflației de bază (CORE2 ajustat) încă din trimestrul al treilea al anului trecut, reiese din cel mai recent raport asupra inflației realizat de Banca Națională a României.
Aceeași inflație de bază va ține rata generală a inflației peste ținta BNR atât în 2023 cât și în 2024, iar prețurile alimentelor vor continua să joace un rol important.
Lipsa de competitivitate a industriei alimentare reprezintă o vulnerabilitate nu doar în ceea ce privește rata inflației, ci și în privința poziției externe a României.
(Citiți și: ”De ce inflația e ”alimentată” de alimente: mixul de șocuri externe și ineficiență internă care ține flămândă o țară bogată)
Importăm inflație
Balanța comercială alimentară a consemnat un deficit de 2,5 miliarde de euro în 2022, în creștere cu peste o treime față de nivelul din anul anterior.
Bunurile alimentare au avut, de departe, cea mai mare contribuție la creșterea ratei inflației din ultimele luni
Inflația s-ar putea reduce mai repede, dar alimentele se vor scumpi în continuare, chiar dacă într-un ritm mai atenuat
Șeful autorității monetare a Italiei, Ignazio Visco, care este și membru în consiliul de conducere a Băncii Centrale Europene, a declarat de curând că inflația din zona euro ar putea scădea mai repede decât previziunile Băncii Centrale Europene.
„BCE estimează că până la sfârșitul anului 2025 se va atinge ținta de 2% – impresia mea este că ar putea fi atinsă mai rapid”, a spus Visco.
Indiferent de ritmul dimunării inflației, nu înseamnă că alimentele se vor ieftini, ci doar că se vor scumpi mai lent. Iar cei mai afectați și care vor trebui să facă față scumpirii produselor esențiale necesare traiului sunt cei din categoriile vulnerabile, cu venituri mai mici. În final rezultă scăderea consumului intern, erodând perspectivele de creștere pe termen scurt ale României.
Asupra acestui lucru atrage atenția și recentul Raport al Băncii Mondiale „Diagnosticul Sistematic de Ţară”, în care autorii precizează că cele mai sărace 40% din gospodării cheltuiau mai mult de jumătate din venit pentru energie, alimente și locuință, încă de dinaintea exploziei inflației.
Situația se va reflecta asupra consumului, în extinderea sărăciei și ridică preocupări cu privire la securitatea alimentară, menționează Raportul.
Alimentele continuă să împovăreze cheltuielile familiilor
Ponderea produselor alimentare în total coș de consum a ajuns deja la 32,36%, conform INS, procent mult peste media UE, care se cifrează la 16,2%, conform Eurostat.
Cheltuielile de consum medii lunare din T1 2023 au fost cu 435 de lei mai mari decât cele de anul trecut, intervalul similar, iar peste jumătate din acest plus (218 lei) a fost alocat achiziționării alimentelor, conform datelor INS.
Cheltuielile totale ale gospodăriilor (medii lunare) au urcat cu 647 de lei, în T1 2023 comparativ cu T1 2022, aproximativ 30% din creștere provenind din:
- 218 lei – produse agroalimentare și băuturi nealcoolice
- 126,43 – taxe și impozite
- 59 de lei – cheltuieli cu locuința și utilitățile
Dacă avansul cheltuielilor de consum lunare medii a fost de 13.29% în T1 anul acesta, față de perioada similară a anului trecut, capitolul alimentelor a urcat cu 20%, în pofida faptului că oamenii au ales produse mai ieftine și au limitat risipa acestora.
****
