Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1% în decembrie 2023 şi la 3,9% la finele orizontului proiecţiei, arată BNR în minuta ședinței de politică monetară de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 iulie 2023.
Scăderea ratei anuale a inflației în primele două luni din trimestrul al doilea din 2023 (13,6% în mai de la 14,6% în februarie) a avut la bază două componente de sens contrar: Decelerarea puternică a creșterii prețurilor alimentelor procesate, pe de oparte și mărirea dinamicii prețurilor la mărfurile nealimentare dar mai ales la servicii.
Motivele care au contribuit la decelerarea inflației de bază:
- Efecte de bază (raportarea se face la perioade inflaționiste din 2022)
- Descreșterea cotațiilor mărfurilor, în special agroalimentare
- Reducerea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, în special în comerț, servicii și construcții
Acesti factori i-au surclasat pe cei de sens contrar ce au continuat să vină din transferarea în prețurile de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv cele salariale, conservarea marjelor de profit pe fondul unei cereri încă solide.
Totodată, influența prețurilor de producție din industrie pentru piața internă și-a accelerat descreșterea în aprilie-mai pe segmentul bunurilor de consum.
Totuși expectațiile inflaționiste pe termen mai lung s-au redus doar marginal în iunie față de decembrie 2022 (inflația anuală comunicată de INS în iunie a fost 10,3% – n.r.).
Puterea de cumpărare a consumatorilor a cunoscut o relativă redresare în martie-aprilie, în condițiile revenirii în teritoriul pozitiv a creșterii anuale a salariului mediu net real, mai ales ca efect al scăderii ratei anuale a inflației, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
Membrii Consiliului au remarcat poziția ciclică a economiei, activitatea economică încetinind peste așteptări în primul trimestru 2023, la 0,1% față de 1% în T4 2022, evoluție ce face probabilă o restrângere ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval față de cea anticipată.
S-a observat că avansul în termeni anuali al PIB s-a redus, de asemenea, mai mult decât s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022, dar cu precădere pe seama variației stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să își accelereze creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar formarea brută de capital fix și-a majorat din nou dinamica anuală de două cifre. Totodată, exportul net și-a mărit relativ modest aportul negativ la creșterea PIB, în condițiile în care descreșterea dinamicii volumului exporturilor a devansat-o ușor pe cea a volumului importurilor de bunuri și servicii. Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I 2023 față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb, au remarcat membrii Consiliului.
Creșterea costului unitar cu forța de muncă – presiune suplimentară pe inflație
Referitor la piața muncii, membrii Cosiliului se arată preocupați de creșterea deosebit de alertă și în continuă accelerare a costului unitar cu forța de muncă – pe ansamblul economiei, dar mai ales în industrie.
Presiunile salariale și a costurilor cu forța de muncă pot fi amplificate de decalajul în creștere dintre cererea și oferta de mână de lucru calificată, precum și de noile majorări salariale din sectorul public. În sens contrar vor acționa, cel puțin în anumite sectoare factori precum costurile mari ale firmelor, condițiile financiare înăsprite și slăbirea cererii pe plan intern și extern, precum și tendința descrescătoare a ratei inflației pe termen scurt și mediu.
Riscurile la adresa cursului de schimb al leului vin din dimensiunea considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică și socială, au atenționat unii membri ai Consiliului.
Inflația evoluează conform prognozei din mai
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1 la sută în decembrie 2023 și la 3,9 la sută la finele orizontului proiecției.
În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai moderate și în atenuare mai pronunțată pe orizontul scurt de timp decât în prognoza precedentă, în condițiile în care noile evaluări indică o creștere economică mai modestă pe ansamblul trimestrelor II și III comparativ cu previziunile anterioare, după încetinirea peste așteptări a ritmului acesteia în trimestrul I. Evoluțiile fac probabile valori mai reduse și în descreștere mai rapidă ale excedentului de cerere agregată în perspectivă apropiată, față de cele evidențiate în prognoza din luna mai, au apreciat membrii Consiliului.
***
Urmărește-ne pe Google News
