marți

18 iunie, 2024

13 martie, 2023

Măsurile antiinflație nu își fac efectele nici după un an de la inițierea lor – astfel că în luna februarie inflația și-a reluat creșterea, potențată fiind de… prețurile alimentelor: unele produse de bază au ajuns cele mai scumpe din UE, inclusiv din statele vestice ale UE, în ciuda potențialului agricol excepțional. La prețurile de producție, în creștere, la alimentele procesate, se adaugă tendința furnizorilor de-a scumpi, la adăpostul creșterii generalizate a prețurilor, totul pe fondul incapacității României de-a-și crea o industrie alimentară competitivă.

Un Raport asupra inflației, realizat de BNR, explică mecanismul prin care alimentele strică toate socotelile analiștilor și cifrele macroeconomice.

Scumpirile alimentelor procesate, din cauza creșterii prețurilor materiilor prime și a energiei, au avut o contribuție record la majorarea peste așteptări a inflației de bază (CORE2 ajustat) încă din trimestrul al treilea al anului trecut, reiese din cel mai recent raport asupra inflației realizat de Banca Națională a României.


Aceeași inflație de bază va ține rata generală a inflației peste ținta BNR atât în 2023 cât și în 2024, iar prețurile alimentelor vor continua să joace un rol important.

Lipsa de competitivitate a industriei alimentare reprezintă o vulnerabilitate nu doar în ceea ce privește rata inflației, ci și în privința poziției externe a României.

(Citiți și: ”Ce fel de economie avem: Curiosul caz al comerțului cu Ungaria, care e cea de-a treia sursă de deficit comercial”)

Balanța comercială alimentară a consemnat un deficit de 2,5 miliarde de euro în 2022, în creștere cu peste o treime față de nivelul din anul anterior.

Bunurile alimentare au avut, de departe, cea mai mare contribuție la creșterea ratei inflației din ultimele luni

Influențele șocurilor externe asupra prețurilor alimentelor

Prețurile alimentelor procesate și-au accelerat consistent și generalizat ritmul de creștere de-a lungul anului 2022, pe fondul unei suite de șocuri manifestate relativ în sincron pe piețele materiilor prime energetice și agroalimentare. Scumpirea energiei (care a dus la scumpirea produselor chimice precum îngrășămintele) și a produselor agricole (din cauza războiului care a scos temporar din piață doi exportatori de top, Rusia și Ucraina, dar și a fenomenelor meteo nefavorabile) a fost transferată mai departe în prețurile de consum.


Estimarea contribuției acestor șocuri la inflația alimentelor procesate impune modelarea legăturii dintre prețurile de consum și costurile de producție, susțin experții BNR, care au realizat o analiză pentru determinarea acestui impact.

”Un nivel ridicat al costurilor de producție se va transpune în majorarea prețurilor de consum, dar și o relație în sens invers este posibilă, dinamici ridicate ale prețurilor de consum încurajând furnizorii de profil să opereze cu mai mare ușurință majorări ale tarifelor practicate”, punctează specialiștii BNR.

Descompunerea istorică a evoluției inflației alimentelor procesate relevă o contribuție semnificativă a celor două categorii de șocuri asupra prețurilor, mai reiese din studiul citat.

”Profilul efectelor inflaționiste este într-o vizibilă corespondență cu vârfurile consemnate pe piețele materiilor prime internaționale în 2007-2008 (apogeu al expansiunii economice anterioare crizei financiare) și 2010-2011 (un nou punct de maxim al ciclului materiilor prime, atins într-un context dominat de creșterea economică robustă a economiei chineze, dar și de influența unor recolte mai puțin favorabile)”, arată economiștii băncii centrale.

În perioada recentă, valorile foarte înalte ale inflației alimentelor procesate sunt alimentate în proporție similară de cele două șocuri, explicând o parte consistentă a acestui episod inflaționist.

”Rezultatele obținute indică o legătură puternică între evoluția inflaționistă recentă și factori (exogeni) de natura ofertei, implicația imediată fiind aceea că o eventuală liniștire a piețelor de energie și/sau materii prime agroalimentare ar trebui să inițieze un proces dezinflaționist”, conchid specialiștii BNR.

Problema specifică României – dependența mare de importuri

Deficitul de produse alimentare și animal vii a urcat în 2022 la 2,6 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în creștere cu 34,1% față de anul precedent.

O analiză realizată de BNR și prezentată de guvernatorul Mugur Isărescu arată că adâncirea deficitului este mai mult o consecință a creșterii prețurilor bunurilor alimentare importante, decât a volumelor.

Aproape tot avansul a fost generat de evoluția prețurilor, nu a volumelor.

Evoluția prețurilor materiilor prime alimentare

În ansamblu, prețurile materiilor prime alimentare au consemnat o evoluție relativ stabilă începând cu luna septembrie, iar variația anuală a coborât la 0,1% în trimestrul IV 2022 (date FAO). Derularea exporturilor de materii prime agricole ale Ucrainei pe Marea Neagră a exercitat o influență importantă în sensul calmării piețelor de cereale și semințe oleaginoase.

”În corelație cu evoluția cotațiilor internaționale ale materiilor prime, indicele valorii unitare a importurilor (IVU) și-a atenuat creșterea în trimestrul III 2022, până la 116,3 la sută (-4 puncte procentuale față de intervalul anterior). Astfel, influența inflaționistă exercitată de prețurile externe s-a diminuat, efectul fiind însă atenuat de tendința de depreciere a monedei naționale față de dolarul SUA”, se arată în cel mai recent raport asupra inflației, din februarie.

În ceea ce privește bunurile relevante pentru coșul de consum, pe segmentul agroalimentar dinamizări ale IVU au consemnat:

  • zahărul (circa 20 puncte procentuale)
  • produsele din carne (îndeosebi carnea de porc, pe fondul ofertei reduse).

Evoluții de sens contrar au înregistrat produsele vegetale și uleiurile (diminuări de 7,8 puncte procentuale, respectiv 5,2 puncte procentuale), tendință ce probabil se va menține și în perioada următoare.

Evoluția prețurilor de producției de la nivel local

În industria alimentară, prețurile de producție s-au majorat în termeni anuali cu 30,6% în perioada octombrie-noiembrie (+0,9 puncte procentuale comparativ cu media trimestrului III, dar în relativă stabilizare după vârful de 31,1 la sută atins în luna septembrie).

Prețurile produselor lactate au consemnat creșteri susținute, în condițiile în care materia primă a continuat să se scumpească, pe parcursul ultimelor luni remarcându-se o tendință de creștere a numărului de sacrificări la nivelul fermelor, date fiind costurile ridicate de întreținere a animalelor.

În plus, presiuni se manifestă și la carnea de pui, ca urmare a numeroaselor cazuri de gripă aviară apărute în unele țări europene.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: