Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului neutralității climatice prin măsuri concrete.
Va fi un proces de legiferare lung (să amintim că pachetul de salvare economică a avut nevoie de mai bine de un an să parcurgă drumul de la idee la realitate) și complicat.
Complicat, pentru că, pe de-o parte, e vorba de interese politice: toate familiile politice europene insistă pentru asigurarea unei ”tranziții climatice corecte din punct de vedere social”.
Pe de altă parte, marile industrii – auto, aviație și energie – sunt afectate de măsurile propuse și au început deja campanii pentru relaxarea condițiilor care le vor fi impuse:
nu tranziția e problema, ci ritmul ei – care reprezintă costuri atât economice cât și sociale.
(Citiți și: ”Proteste ale industriilor față de Planul climatic propus de Comisie: Nu e o soluție rațională, e nevoie de echilibru”)
Industria auto, obligată să încheie în 14 ani tranziția la electric total
În ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 eliberate de autoturisme și furgonete, pachetul Comisiei are ținte semnificative: emisiile ar trebui reduse cu 55% până în 2030 și cu 100% până în 2035.
Cu amendamentul că, în situația în care Comisia constată că producătorii au mari dificultăți în a atinge ținta de 100%, aceasta poate fi amânată pentru anul 2040.
Asta înseamnă că într-un orizont cuprins între 14 și 19 ani nu se vor mai vinde autoturisme noi echipate cu motoare cu combustie internă. Termenul este fixat în concordanță cu ciclul de viață al unui autoturism, estimat azi la 15 ani.
(Citiți și:”Comisia Europeană a prezentat pachetul legislativ de mediu: vânzarea mașinilor cu motoare termice interzisă după 2035”)
Dispariția motorului cu ardere internă era de neconceput până în urmă cu 2-3 ani, însă experții estimează că propunerea Comisiei va va fi acceptată fără mari controverse. E drept, anumite state sau grupuri politice din Parlamentul European și-ar dori ca tranziția să fie mai rapidă, în vreme ce altele și-ar dori un ritm mai lent al schimbării.
Este însă probabil ca în final toată lumea să aprobe aceste ținte, mai ales că majoritatea producătorilor auto europeni au anunțat deja propriile planuri pentru trecerea la motoare electrice până în 2030 sau 2035.
(Citiți și:”Trecerea la mașina total electrică: entuziasm declarativ al producătorilor auto, critici din partea asociațiilor acestor producători”)
Sectorul aviatic are în față perspectiva unei taxe pe kerosen
Puternic afectat de efectele pandemiei de coronavirus și în mare parte dependent de ajutoarele de stat acordate sectorului în majoritatea statelor membre, industria aviatică se află acum în fața perspectivei de a fi obligată să utilizeze așa numitul ”combustibil sigur” (SAF- safe aviation fuel).
În categoria SAF intră combustibili sintetici avansați sau combustibili sintetici.
Comisia impune sectorului să utilizeze în procent din ce în ce mai mare acest tip de combustibil, după cum arată tabelul de mai jos:
Cea mai mare problemă a sectorului este că, peste 10 ani, ar putea fi nevoită să plătească o taxă pe kerosen în situația în care nu respectă ”rețeta” combustibilului dictată de Comisie.
Cum detaliile nu sunt stabilite, obiecțiile industriei aduc cu ceea ce în domeniul militar este cunoscut ca ”lovitură preventivă”- în acest moment Comisia admite că anumite categorii vor fi exceptate de la plata taxei – de exemplu zborurile umanitare sau cele militare, iar categoria excepțiilor va fi cu siguranță extinsă.
În Parlamentul European deja se discută exceptarea zborurilor cargo (transport marfă), iar taxarea combustibilului pentru transport călători este privită ca o lovitură dată turismului.
Transportul și construcțiile în vizor
Pachetul ”Fit for 55” își propune să întroducă și transportul și construcțiile în procesul de decarbonizare al UE.
Cele două sectoare reprezintă 22%, respectiv 35% din emisiile UE, iar decarbonizarea acestora este considerată esențială pentru ca UE să își atingă obiectivele climatice.
Pachetul legislativ are în vedere decarbonizarea în aceste sectoare cu ajutorul unui cadru care implică o combinație de instrumente politice- stabilirea unor prețuri pentru carbon, impozitarea energiei și standarde de mediu.
Pachetul conține, de asemenea, noi componente majore, în primul rând comercializarea de certificate de emisii pentru clădiri și transport. Detaliile măsurilor propuse vor fi anunțate în trimestrul 4 al anului în curs, odată cu Directiva Performanței Energetice a Construcțiilor.
Argumentele statistice pentru deciziile adoptate în aceste domenii sunt conținute de graficele de mai jos:
Urmărește-ne pe Google News
