fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

La obiect

Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – Guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE

Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că… Mai mult

06.07.2020

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

de Mariana Bechir 17.1.2017

UPDATE:

2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

1- Klaus Iohannis prezidează ședința de guvern în care va fi discutată OUG privind grațierea și modificări la Codul Penal

*

Informația de bază:

Ministrul Justiției și premierul Sorin Grindeanu au discutat marți despre posibilitatea unei ordonanțe pentru grațiere și amnistiere. Cei doi se declară în favoarea grațierii, pentru a rezolva problema aglomerației din penitenciare, dar nu și a amnistiei.

În plus, au declarat ambii, grațierea nu ar trebui să vizeze faptele de corupție și nici infracțiunile grave împotriva persoanei.

Amnistia iese, deocamdată, din discuție. Parlamentul poate avea altă părere

“Din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere amnistia, dar grațierea este un fenomen. Și asociațiile profesionale au susținut grațierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemență. (…) Dar bineînțeles cu eliminarea faptelor de corupție, cu eliminarea faptelor grave împotriva persoanei”, a declarat Florin Iordache marți.

După câteva ore, Sorin Grindeanu a oferit agenției Mediafax cu o poziție asemănătoare:

“Nu sunt de acord să punem în discuţie probleme legate de amnistie, dar nu exclud o discuţie despre graţieri, însă nu pentru infracţiuni grave, care privesc corupţia, evaziunea, alte infracţiuni majore”.

Mediafax susține, pe surse, că marți seara se lucra la un proiect de ordonanţă de urgenţă privind graţierea care ar urma să fie discutat în şedinţa de miercuri a Executivului.

Proiectul ar conține şi prevederi destinate modificării unor legi din justiţie, precum cea referitoare la punerea în acord a abuzului în serviciu cu decizia CCR. Modificarea codurilor penale pentru a le pune în acord cu deciziile CCR ar putea fi un pretext sub care fie introduse modificări în favoarea politicienilor care au probleme cu justiția, așa cum s-a speculat în ultimul timp.

Guvernul PSD – PNL ar bifa acum o prioritate pe care parlamentarii celor două formațiuni au încercat de mai multe ori în ultimii ani (2012 și 2013-2014), să o impună.

Premierul nu a spus marți dacă el va conduce ședința de miercuri, însă, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul prin care vicepremierul Sevil Shhaideh va exercita atribuţiile premierului Sorin Grindeanu în perioada în care acesta se va afla în SUA, între 18 şi 22 ianuarie.

(Citiți și: Sevil Shhaideh – premier cu delegație între 18-22 ianuarie. Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu participă pe banii partidului la învestirea Administrației Trump)

Dacă acest controversat OUG va fi aprobat în ședința organizată cât timp Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu lipsesc din țară, s-ar repeta cele întâmplate în decembrie 2013, când Victor Ponta participa la funeraliile lui Nelson Mandela.

În așa numita Marțea neagră, pe ordinea de zi a Parlamentului figura o lege a amnistiei și grațierii, dar ea a fost retrasă după ce alte proiecte (privind imunitățile demnitarilor, extinse tot prin niște modificările ale codurilor penale) au declanșat o reacție vehementă din partea unei părți a presei și a societății civile.

(Citiți și: ”O zi cât o legislatură: Demnitarii coaliției și-au întărit imunitatea schimbând Codul Penal și au forțat alte două legi care să-i ferească de Justiție. Legea minelor a picat la vot)”

În 2013, proiectul de amnistie și grațiere, elaborat în secret și fără să aibă vreun aviz al Consiliului Superior al Magistraturii, prevedea că se grațiază “în întregime pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată”.

Iniţiativa parlamentarilor a fost dur comentată de presă, imediat după ce s-a aflat conţinutul proiectului, întrucât ar fi salvat de la închisoare mai multe persoane publice acuzate de fapte de corupţie.

Temerea existentă și atunci și acum este că o lege a grațierii le va oferi unor politicieni și oameni de afaceri apropiați acestora posibilitatea de a se elibera înainte de executarea pedepselor, chiar în condițiile în care prejudiciile pe care le-au produs prin infracțiune nu au fost recuperate.

Ce înseamnă amnistia, ce însemană grațierea

Amândouă sunt acte de clemență, dar cu o serie de diferențe semnificative.

Făptuitorii scapă de cazier

Judecătorul Cristi Danileț, fost membru CSM, a explicat pentru cursdeguvernare.ro principalele deosebiri dintre aceste două măsuri:

“Amnistia înseamnă uitarea faptelor săvârșite până la data legii. Indiferent că au fost descoperite sau că vor fi descoperite, indiferent că persoana se află în proces, sau că procesul s-a terminat și avem o condamnare definitivă.

Nicio infracțiune descoperită până acum nu se va mai cerceta. Cei care sunt în timpul proceselor, la fel, vor beneficia de lege.

În cazul celor condamnați deja fapta se va șterge din cazier, nu va mai exista niciodată”. 

Grațierea se aplică doar în cazul condamnărilor pronunțate definitiv până la data publicării legii în Monitorul Oficial:

“Degeaba am avut un proces, degeaba au fost condamnați, pentru că ei vor fi iertați de pedeapsă. Nu vor mai executa deloc pedeapsa, dacă nu au ajuns acolo (în penitenciar – n. red.), sau nu vor mai efectua restul de pedeapsă, dacă sunt deja acolo”, explică judecătorul Cristi Danileț.

De amnistie vor beneficia inevitabil mult mai multe persoane decât în cazul grațierii, dar nu se poate nici măcar aproxima câte anume.

Prejudiciul nu se mai recuperează, în cazul amnistiei

Cel mai grav este că amnistia șterge și prejudiciul, ceea ce înseamnă că toate prejudiciile de până acum nu vor mai ajunge la stat.

În cazul grațierii dispare doar pedeapsa cu închisoarea, prejudiciile trebuie recuperate.

Pentru stat, și în condițiile în care există oricum o rată mică de recuperarea a prejudiciilor, o amnistie ar fi foarte devantajoasă pentru stat.

Printre câștigătorii unei eventuale amnistii ar putea fi președinții camerelor parlamentare – Liviu Dragnea și Călin Tăriceanu

Amnistia şterge astfel complet fapta, iar eventualii politicieni scăpați prin această legiferare pot reveni în funcții inaccesibile acum din cauza unor interdicțiile legale.

Unul dintre acești politicieni este chiar liderul PSD, Liviu Dragnea, care poate ajunge premier chiar și în scenariul că CCR va declara constituțională Legea 90, care le interzice condamnaților să facă parte din Guvern.

Condamnarea de doi ani cu suspendare din Dosarul referendumului din 2012 pentru suspendarea președintelui s-ar evapora pur și simplu din cazier, dacă nu ar fi eliminate din lege faptele de corupție sau măcar articolul privind folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite, din Legea specială 78/2000.

De amnistie s-ar bucura și președintele celeilalte camere parlamnetare, Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, în Dosarul retrocedării frauduloase a pădurii Snagov și a fostei ferme regale Băneasa.

Dacă se votează amnistia, Tăriceanu va scăpa, foarte probabil, de eventuala condamnare. Spre depsebire de încadrarea lui Dragnea, cea a președintelui Senatului nu e una pe corupție.

Decretul de grațiere din 2002. Atunci erau cu 10.000 mai mulți deținuți încarcerați

În România, grațierile au avut în vedere, de obicei, pedepse de până la doi ani.

Ultima grațiere colectivă a avut loc în 2002, pe timpul fostul premier Adrian Năstase. Atunci au fost graţiate în întregime unele pedepse cu închisoare pînă la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţele de judecată.

Au fost exceptate 49 de infracțiuni din Codul Penal, o serie de fapte prevăzute în legi speciale și pedepsele de peste 15 ani.

Ca și acum, guvernanții și-au justificat decizia prin faptul că penitenciarele erau inuman de aglomerate.

Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, cel mai mare număr de condamnați care își desfășurau pedepsele în închisoare, după Revoluție, s-a înregistrat în 1999, când numărul persoanelor condamnate definitiv aflate în penitenciare (fără cei din arest preventiv) a ajuns la 38.110 de persoane.

În 2002, când actualul președinte al Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a semnat decretul de grațiere colectivă, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, în penitenciare se aflau cu aproximativ 10.000 mai multe persoane decât acum – 37.448 persoane.

Marți, 17 ianuarie 2017, există 27.566 persoane private de libertate, potrivit Administrației Penitenciarelor.

Ministrul Iordache susține că actuala capacitate este depășită cu 50%.

Statistica Administrației Penitenciarelor arată că, foarte exact, că depășirea capacității este cu 43,9%, similar situației din 2002.

Foarte precis, în sistem există 30.380 de paturi instalate în lcouri de detenție, fără cele din centrele de reeducare sau spitalele penitenciar. Din acestea, sunt ocupate 25.750 de locuri.

Potrivit unui Ordin din 2010, camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie să asigure:

a) cel puţin 4 m2 pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul închis sau de maximă siguranţă;

b) cel puţin 6 metri cubi de aer pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul semideschis sau deschis.

Dintre cei 25.750 de deținuți, doar în cazul a 17.892 este respectată norma de 4 mp, ceea ce înseamnă o depășire cu 43,92%.

Rezultă că există închisori suprapopulate, dar și subpopulate.

Printre cele foarte aglomerate se numără și așa-numita închisoare a VIP-urilor, penitenciarul de la Poarta Albă – cu un indice de ocupare mult peste media națională, de 174,67%.

Aici și-au executat ori execută pedepsele, la cererea lor specială, persoane publice precum Miron Mitrea, Corneliu Iacobov, Gigi Becali, Cristian Borcea, Victor Becali, Ioan Becali și Maricel Păcuraru (acționar Realitatea Tv, post care are, de la arestarea acestuia, o campanie continuă în favoarea amnistiei și grațierii).

La Rahova, unde se află Dan Voiculescu, indicele de ocupare la 4 mp este mult mai mic, de 117,03%, dar tot peste normal.

Cel mai mare indice de ocupare la 4 mp este înregistrat la Ploiești – 208,13. Gravă este și situația de la Jilava – peste 190%.

Conform ministrului, situația s-ar agrava dacă ar reveni în țară cei aproximativ 11.000 de cetățeni români aflați acum în închisori din străinătate – gradul de ocupare ar urca la 200%, ceea ce înseamnă cu 100% peste capacitate.

Condamnări la CEDO, riscul unei hotărârii pilot și recidiva

România așteaptă o decizie pilot a CEDO din cauza închisorilor – ar putea plăti 80 de milioane de euro anual, din cauza supraaglomerării din penitenciare, după ce ani de zile nimeni nu a găsit o soluție și statul a fost obligat să plătească despăgubiri celor care nu au beneficiat de un tratament normal în închisori.

Procesul în care CEDO a stabilit că va pronunța o decizie pilot a avut loc în 2012, când la guvernare s-a aflat USL, format din PSD și PNL. Guvernele Victor Ponta nu au luat însă nicio măsură pentru a găsi soluții.

Acum, ministrul Florin Iordache spune că ar dura cinci ani construirea unui nou penitenciar, așa încât este nevoie de o soluție urgentă.

Prima decizie de acest fel a fost pronunțată împotriva Italiei, care decontează 8 euro pe zi fiecărui deținut, adică aproximativ 78 de milioane de euro anual.

Suma pe care ar plăti-o România este de aproximativ 80 de milioane.

Forumul Judecătorilor din România – amnistia și grațierea, inoportune. Ar duce la scăderea încrederii în justiție

Forumul Judecătorilor din România areacționat marți imediat după declarațiile minsitrului Justiției și a precizat că se delimitează de afirmațiile acestuia și că nu susține o asemenea inițiativă.

Judecătorii amintesc ignorarea acestei probleme de către guvernele din ultimii cinci ani, precum și riscul folosirii legii împotriva combaterii anticorupției:

“Executivul, deși cunoștea exigențele impuse de jurisprudența Curții și era pus în fața rapoartelor Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) și a numeroaselor hotărâri în care Curtea Europeană a constatat încălcarea art. 3 din Convenție, din cauza condițiilor de detenție, nu a gândit și nu a alocat fonduri suficiente cel puțin pentru construirea unor stabilimente penitenciare moderne.

Curtea (Europeană – n. red.) a reafirmat necesitatea ca statele membre să ia măsurile oportune pentru a asigura deținuților condiții compatibile cu principiul respectării demnității umane, în special oferind un regim de cazare decent.

Împrejurarea că problema cazării deținuților la un nivel compatibil cu dispoziţiile Convenţiei nu a fost rezolvată de decidentul politic după o perioadă de peste 5 ani de la primele condamnări CEDO (asupra cărora chiar membrii FJR au atras atenţia), coroborată cu lipsa unor remedii progresive eficiente în aceeaşi perioadă, creează unui observator obiectiv impresia că acest fenomen este folosit, la apogeul său, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care să zădărnicească lupta împotriva corupţiei sau a infracţionalităţii, în general.”

De asemenea, avertizează asociația, “astfel de măsuri pot avea ca efect scăderea încrederii în justiţie şi accentuarea sentimentului de insecuritate socială, fără a conduce în realitate la eradicarea suprapopulării penitenciarelor, efectul putând fi doar de scurtă durată.”

Statisticile arată, de altfel, că rata de recidivă este de aproximativ 50%, ceea ce înseamnă că anul acesta, problema supraporpulării ar putea reveni în pofida ueni posibile grațieri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.1.2017

2 comentarii

  1. Sergiu Simion
    18.1.2017, 10:06 am

    ” Cei doi se declară în favoarea grațierii, pentru a rezolva problema aglomerației din penitenciare, dar nu și a amnistiei.”

    Pentru cine vrea sa-i creada. In realitate, problema rezolvarii aglomeratiei din penitenciare ( respectiv a construirii de noi penitenciare ) a fost amanata atatia ani in mod intentionat pentru a fi folosita acum ca pretext al gratierii care are ca scop real nu sa decongestioneze penitenciarele, ci sa scape coruptii cu averi cu tot.

  2. Protonic
    18.1.2017, 10:48 am

    Cred ca ar trebui intrebata si populatia.

    Eu de ex. nu mai am incredere deja in justitie si sunt de acord cu gratierea si nu cu amnistia.

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea pentru dublarea alocațiilor merge la promulgare – CCR a respins sesizarea Guvernului

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a respins miercuri, în unanimitate, sesizarea Guvernului împotriva legii ce dublează alocația copiilor, potrivit unui comunicat CCR. Curtea a discutat miercuri legea prin… Mai mult

Stiri

PMB prelungește pe neașteptate contractul cu Apa Nova: în loc să se încheie în 2025, este extins până în 2037

Razvan Diaconu

Contractul dintre Primăria Capitalei și compania Apa Nova (parte a Grupului Veolia) va fi prelungit cu 12 ani, conform unui proiect de hotărâre adoptat miercuri… Mai mult

Stiri

Eurostat ne arată diferența dintre mit și realitate – ultimii în UE și la competențele digitale ale tinerilor

Marin Pana

România a mai bifat un ultim loc între statele UE la procentajul tinerilor (16 -24 ani) care au competențe de lucru în mediu digital. Datele… Mai mult

Europa

Curtea Europeană de Justiție a anulat taxa suplimentară de 13 miliarde euro aplicată Apple de Comisia Europeană

Iulian Soare

Curtea Generală de Justiție a decis miercuri că Comisia Europeană a greșit atunci când a impus Irlandei să perceapă taxe suplimentare de 13 miliarde euro… Mai mult

Stiri

Daniel Dragomir, fostul ofițer SRI fugit din țară înainte de a fi condamnat, trimis în judecată și în Dosarul Black Cube

Vladimir Ionescu

Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, fugit din țară după ce a fost condmanat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată și în cazul Black… Mai mult

Europa

Peste jumătate dintre consumatorii europeni vor să amâne cumpărarea unui vehicul nou – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Mai mult de jumătate dintre consumatorii europeni (52%) intenționează să amâne cumpărarea unui vehicul nou și, în contextul pandemiei de COVID-19, susțin că îl vor… Mai mult

Stiri

Senat / Comisia juridică a finalizat Legea carantinei. Modificările aprobate

Razvan Diaconu

Comisia juridică a Senatului a dezbătut marţi noapte, până la ora 01.30, proiectul de lege privind carantina şi izolarea, raportul urmând să fie adoptat miercuri,… Mai mult