Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Noua Lege a insolvenței a fost votată: În țara falimentelor, problemele noi le completează pe cele vechi

de Victor Bratu 15.4.2014

Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost adoptat marţi de plenul Camerei Deputaţilor cu 212 voturi “pentru”, 111 “împotrivă” şi 8 abţineri. Camera este for decizional, astfel că România are mult așteptata nouă lege a insolvenței.

Noua lege, spun practicieni în insolvenţă consultaţi de cursdeguvernare.ro, are cel puţin două probleme:

  • dispare noţiunea de bancrută
  • numirea administratorului judiciar este lăsată la dispoziţia debitorului.

Faţă de legea în vigoare (legea 85/2006), unde se situau pe locul 4, creanţele bugetare retrogradează pe locul 5 în lista priorităţilor de recuperare.

Pentru firmele în dificultate, o veste bună: planul de reorganizare se poate întinde pe durata a 3 ani.

Reprezentanţii Opoziţiei- PNL şi PDL, care au anunţat că vor contesta legea la Curtea Constituţională, au părăsit sala în momentul votului, însoţiţi de reprezentanţi ai PPDD, acuzând un abuz al Puterii care nu a lăsat timpul necesar pentru studierea unei legi atât de importante şi nici nu au permis modificări în plen.

Camera Deputaţilor este for decizional, deci legea va intra în vigoare, în lipsa unei prevederi explicite în textul aprobat marţi, după publicarea în Monitorul Oficial.

Infracţiuni eliminate din textul noii legi

Comisia Juridică a eliminate din textul propus spre adoptare o serie de articole care reglementau răspunderea administratorului sau lichidatorului judiciar. Practic, noua lege elimină posibilitatea deschiderii unor acţiuni penale împotriva acelora care, cu rea intenţie, acund sau furnizează instanţelor documente neconforme cu realitatea.

Cele mai importante articole eliminate sunt:

  • Art. 338 – (1) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia. (2) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (3) Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
  • Art. 340 – Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
  • Art. 341 – Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziţia judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, în condiţiile prevăzute la art. 74, documentele şi informaţiile prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. a) – f) şi l) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinţă, de a întocmi documentaţia respectivă se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.

Suplimentar, numirea practicantului în insolvenţă nu mai este în sarcina exclusivă a judecătorului, acesta poate fi desemnat la cererea debitorului.

Dispariția infracțiunilor susamintite din textul noii legi conservă vechea problemă a insolvențelor în România : folosirea insolvenței ca formă de evaziune fiscală.

O veste proastă pentru ANAF

Comisia Juridică a mai modificat şi Art. 161, care precizează ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului. Faţă de Legea 85, creanţele bugetare sunt trecute pe locul 5, înaintea bugetului fiind trecute:

  • taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activităţii, precum şi pentru plata remuneraţiilor persoanelor angajate
  • creanţele provenind din finanţări acordate potrivit art. 87 alin.(4);
  • creanţele izvorâte din raporturi de muncă;
  • creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanţilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) şi cele datorate terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);

(Descărcaţi AICI noua Lege a insolvenţei, aşa cum a fost modificată de Comisia Juridică)

Nemulţumirea preşedintelui ANAF şi opinia specialiştilor în insolvenţă

Înainte de adoptarea legii în parlament, preşedintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu (foto stânga)declara că, din informaţiile pe care le deţine, în noua lege se va face puternic auzită “vocea” specialiştilor în insolvenţă.

Unul dintre specialiştii la care face trimitere Gelu Ştefan Diaconu, a explicat pentru cursdeguvernare.ro de ce preşedintele ANAF nu are dreptate.

“Sunt situaţii în care societăţi comerciale înregistrează creanţe, inclusiv către Bugetul de stat, vechi de 3 sau 4 ani. Problema e la creditor – de ce permite acest lucru? Apoi, nu doar bugetul este afectat în situaţii de genul acesta, toţi creditorii suferă, în mod egal.”, a declarat Stan Tîrnoveanu (foto dreapta), partener la ZRP Insolvency, unul dintre cei care au participat la consultările pe marginea noii legi.

Efecte ale legii actuale: 8 miliarde de euro blocați în procedurile de insolvență

Conform statisticilor oficiale, 12.798 de companii au cerut în anul 2013 intrarea în insolvenţă, instanţele aprobând planurile de reorganizare a 2.862 de firme.

Practicanţii în insolvenţă afirmă că, din punct de vedere statistic, România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte procentul firmelor aflate în dificultate care reușesc să se salveze prin reorganizare. Majoritatea ajung în faliment.

Faptul că majoritatea firmelor care cer insolvenţa sfârşesc în faliment influenţează şi performanţele ANAF, acuză preşedintele instituţiei. Gelu Ştefan Diaconu, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că aproape 8 miliarde de euro creanţe bugetare sunt blocate de procedurile de insolvenţă aflate în derulare. „După cum arată istoricul procedurilor de insolvenţă, majoritatea acestor creanţe bugetare se vor transforma în arierate nerecuperabile”, afirmă preşedintele ANAF.

Cifrele sunt confirmate de Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe. „Datele sunt centralizate de ANAF, deci este foarte probabil să fie corecte”, a declarat luni Dan Manolescu pentru cursdeguvernare.ro.

Fost ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian a explicat pentru cursdeguvernare.ro motivul pentru care guvernanţii sunt nemulţumiţi: „O companie aflată în reorganizare îşi poate plăti datoriile însă de la o societate în faliment se poate recupera, şi experienţa demonstrează acest lucru, cel mult o treime din sumele datorate”.

Precedenta tentativă de modificare a legii insolvenței – eșuată din cauza unui articol cu ”dedicație”

Guvernul Ponta a încercat în octombrie 2013 să modifice prin Ordonanţă de urgenţă actuala lege, în vigoare din 2006.

Iniţial, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică, în septembrie 2013, proiectul de lege care urma să fie dezbătut şi aprobat de Parlament.

(Descărcaţi AICI proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei)

Pe data de 4 octombrie însă, fără nicio explicaţie, guvernul promovează legea prin Ordonanţă de urgenţă. Mass-media aveau să constate că Guvernul a adoptat ordonanţa respectivă într-o formă care nu a fost supusă dezbaterii publice.

Mai exact, proiectul, la care a lucrat o echipă de 30 de specialişti într-un program finanţat de Banca Mondială, fusese completat cu o prevedere nouă, care ar fi favorizat pe unul dintre demnitarii PSD, deputatul Sebastian Ghiță, acționar al postului de televiziune RTV, în conflictul acestuia cu postul Realitatea TV :

”Articolul 81 al. 3) În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizarea se suspendă licenţa audiovizională, în sensul Legii audiovizualului nr. 504, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi suspuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

(Citiţi şi “UPDATE / Guvernul, acuzat că folosește insolvența ca să intervină în piața presei. Centrul de Jurnalism Independent protestează”)

Realitatea TV, singura televiziune naţională afectată de noua formă a Legii insolvenţei aprobată de Guvern, a acuzat Executivul că foloseşte reglementarea pentru a interveni abuziv pe piaţa media, denunţând inclusiv modul în care Codul insolvenţei a trecut prin guvern.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, care a decis pe 29 octombrie 2013 că ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei este neconstituţională.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.4.2014

2 comentarii

  1. vasral
    5.1.2015, 9:56 pm

    Nu este corect ca postul tv Realitatea sa nu plateasca taxele si impozitele,redactorii avand salarii colosal de mari la o firma aflata in insolventa.De ce nu le reduc salariile si sa plateasca datoriile la stat?

  2. vasral
    5.1.2015, 10:01 pm

    Special Gusa a bagat firma in insolventa,ca sa scape de plata impozitelor. La firma la care am lucrat eu, fiind in insolventa, ne-a redus salariile cu 50%, luind,de refula, salariul minim pe veconomie. De ce nu face si Realitatea TV la fel? Tot da exemple de alye firme aflate in aceiasi situatie dar despre ei…nimic

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult