La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Analiză

Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020. Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Noua Lege a insolvenței a fost votată: În țara falimentelor, problemele noi le completează pe cele vechi

de Victor Bratu 15.4.2014

Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost adoptat marţi de plenul Camerei Deputaţilor cu 212 voturi “pentru”, 111 “împotrivă” şi 8 abţineri. Camera este for decizional, astfel că România are mult așteptata nouă lege a insolvenței.

Noua lege, spun practicieni în insolvenţă consultaţi de cursdeguvernare.ro, are cel puţin două probleme:

  • dispare noţiunea de bancrută
  • numirea administratorului judiciar este lăsată la dispoziţia debitorului.

Faţă de legea în vigoare (legea 85/2006), unde se situau pe locul 4, creanţele bugetare retrogradează pe locul 5 în lista priorităţilor de recuperare.

Pentru firmele în dificultate, o veste bună: planul de reorganizare se poate întinde pe durata a 3 ani.

Reprezentanţii Opoziţiei- PNL şi PDL, care au anunţat că vor contesta legea la Curtea Constituţională, au părăsit sala în momentul votului, însoţiţi de reprezentanţi ai PPDD, acuzând un abuz al Puterii care nu a lăsat timpul necesar pentru studierea unei legi atât de importante şi nici nu au permis modificări în plen.

Camera Deputaţilor este for decizional, deci legea va intra în vigoare, în lipsa unei prevederi explicite în textul aprobat marţi, după publicarea în Monitorul Oficial.

Infracţiuni eliminate din textul noii legi

Comisia Juridică a eliminate din textul propus spre adoptare o serie de articole care reglementau răspunderea administratorului sau lichidatorului judiciar. Practic, noua lege elimină posibilitatea deschiderii unor acţiuni penale împotriva acelora care, cu rea intenţie, acund sau furnizează instanţelor documente neconforme cu realitatea.

Cele mai importante articole eliminate sunt:

  • Art. 338 – (1) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia. (2) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (3) Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
  • Art. 340 – Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
  • Art. 341 – Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziţia judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, în condiţiile prevăzute la art. 74, documentele şi informaţiile prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. a) – f) şi l) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinţă, de a întocmi documentaţia respectivă se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.

Suplimentar, numirea practicantului în insolvenţă nu mai este în sarcina exclusivă a judecătorului, acesta poate fi desemnat la cererea debitorului.

Dispariția infracțiunilor susamintite din textul noii legi conservă vechea problemă a insolvențelor în România : folosirea insolvenței ca formă de evaziune fiscală.

O veste proastă pentru ANAF

Comisia Juridică a mai modificat şi Art. 161, care precizează ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului. Faţă de Legea 85, creanţele bugetare sunt trecute pe locul 5, înaintea bugetului fiind trecute:

  • taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activităţii, precum şi pentru plata remuneraţiilor persoanelor angajate
  • creanţele provenind din finanţări acordate potrivit art. 87 alin.(4);
  • creanţele izvorâte din raporturi de muncă;
  • creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanţilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) şi cele datorate terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);

(Descărcaţi AICI noua Lege a insolvenţei, aşa cum a fost modificată de Comisia Juridică)

Nemulţumirea preşedintelui ANAF şi opinia specialiştilor în insolvenţă

Înainte de adoptarea legii în parlament, preşedintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu (foto stânga)declara că, din informaţiile pe care le deţine, în noua lege se va face puternic auzită “vocea” specialiştilor în insolvenţă.

Unul dintre specialiştii la care face trimitere Gelu Ştefan Diaconu, a explicat pentru cursdeguvernare.ro de ce preşedintele ANAF nu are dreptate.

“Sunt situaţii în care societăţi comerciale înregistrează creanţe, inclusiv către Bugetul de stat, vechi de 3 sau 4 ani. Problema e la creditor – de ce permite acest lucru? Apoi, nu doar bugetul este afectat în situaţii de genul acesta, toţi creditorii suferă, în mod egal.”, a declarat Stan Tîrnoveanu (foto dreapta), partener la ZRP Insolvency, unul dintre cei care au participat la consultările pe marginea noii legi.

Efecte ale legii actuale: 8 miliarde de euro blocați în procedurile de insolvență

Conform statisticilor oficiale, 12.798 de companii au cerut în anul 2013 intrarea în insolvenţă, instanţele aprobând planurile de reorganizare a 2.862 de firme.

Practicanţii în insolvenţă afirmă că, din punct de vedere statistic, România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte procentul firmelor aflate în dificultate care reușesc să se salveze prin reorganizare. Majoritatea ajung în faliment.

Faptul că majoritatea firmelor care cer insolvenţa sfârşesc în faliment influenţează şi performanţele ANAF, acuză preşedintele instituţiei. Gelu Ştefan Diaconu, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că aproape 8 miliarde de euro creanţe bugetare sunt blocate de procedurile de insolvenţă aflate în derulare. „După cum arată istoricul procedurilor de insolvenţă, majoritatea acestor creanţe bugetare se vor transforma în arierate nerecuperabile”, afirmă preşedintele ANAF.

Cifrele sunt confirmate de Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe. „Datele sunt centralizate de ANAF, deci este foarte probabil să fie corecte”, a declarat luni Dan Manolescu pentru cursdeguvernare.ro.

Fost ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian a explicat pentru cursdeguvernare.ro motivul pentru care guvernanţii sunt nemulţumiţi: „O companie aflată în reorganizare îşi poate plăti datoriile însă de la o societate în faliment se poate recupera, şi experienţa demonstrează acest lucru, cel mult o treime din sumele datorate”.

Precedenta tentativă de modificare a legii insolvenței – eșuată din cauza unui articol cu ”dedicație”

Guvernul Ponta a încercat în octombrie 2013 să modifice prin Ordonanţă de urgenţă actuala lege, în vigoare din 2006.

Iniţial, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică, în septembrie 2013, proiectul de lege care urma să fie dezbătut şi aprobat de Parlament.

(Descărcaţi AICI proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei)

Pe data de 4 octombrie însă, fără nicio explicaţie, guvernul promovează legea prin Ordonanţă de urgenţă. Mass-media aveau să constate că Guvernul a adoptat ordonanţa respectivă într-o formă care nu a fost supusă dezbaterii publice.

Mai exact, proiectul, la care a lucrat o echipă de 30 de specialişti într-un program finanţat de Banca Mondială, fusese completat cu o prevedere nouă, care ar fi favorizat pe unul dintre demnitarii PSD, deputatul Sebastian Ghiță, acționar al postului de televiziune RTV, în conflictul acestuia cu postul Realitatea TV :

”Articolul 81 al. 3) În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizarea se suspendă licenţa audiovizională, în sensul Legii audiovizualului nr. 504, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi suspuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

(Citiţi şi “UPDATE / Guvernul, acuzat că folosește insolvența ca să intervină în piața presei. Centrul de Jurnalism Independent protestează”)

Realitatea TV, singura televiziune naţională afectată de noua formă a Legii insolvenţei aprobată de Guvern, a acuzat Executivul că foloseşte reglementarea pentru a interveni abuziv pe piaţa media, denunţând inclusiv modul în care Codul insolvenţei a trecut prin guvern.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, care a decis pe 29 octombrie 2013 că ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei este neconstituţională.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.4.2014

2 comentarii

  1. vasral
    5.1.2015, 9:56 pm

    Nu este corect ca postul tv Realitatea sa nu plateasca taxele si impozitele,redactorii avand salarii colosal de mari la o firma aflata in insolventa.De ce nu le reduc salariile si sa plateasca datoriile la stat?

  2. vasral
    5.1.2015, 10:01 pm

    Special Gusa a bagat firma in insolventa,ca sa scape de plata impozitelor. La firma la care am lucrat eu, fiind in insolventa, ne-a redus salariile cu 50%, luind,de refula, salariul minim pe veconomie. De ce nu face si Realitatea TV la fel? Tot da exemple de alye firme aflate in aceiasi situatie dar despre ei…nimic

Lăsați un comentariu


Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult

Europa

Ministrul american al Apărării: Turcia, responsabilă de eliberarea a numeroși luptători ai Stat Islamic

Iulian Soare

Ofensiva militară turcă în Siria a dus la ”eliberarea a numeroşi deţinuţi periculoşi” ai grupării jihadiste Statul Islamic (SI), a declarat luni Ministrul american al… Mai mult

Stiri

PayWell 2019: Creșterea salarială în companiile mari din sectorul privat este în medie de 9,4% în acest an, peste estimări

Vladimir Ionescu

Salariile brute în rândul companiilor private au crescut, în medie, cu 9,4% în acest an, potrivit studiului salarial PayWell 2019 realizat de PwC România. Majorarea… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a lansat Monitorul preţurilor produselor alimentare

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenței a lansat Monitorul prețurilor produselor alimentare, platforma online care permite consumatorilor să afle prețurile practicate de către principalii comercianți cu amănuntul de produse… Mai mult

Stiri

Directorul CFR SA acuză că a fost demis pentru refuzul de a semna un contract de sute de milioane de euro

Vladimir Ionescu

Constantin Axinia (foto) a declarat pentru Mediafax, după ce Consiliul de Administraţie al CFR SA l-a demis din funcţia de director general, că a fost… Mai mult