UPDATE / Guvernul, acuzat că folosește insolvența ca să intervină în piața presei. Centrul de Jurnalism Independent protestează

Guvernul a adoptat în ședința de miercuri o ordonanță de urgență pentru adoptarea Codului insolvenței, într-o formă care nu a fost supusă dezbaterii publice.

Televiziunea și radioul sunt singurele domenii pentru care noul Cod impune suspendarea licenței ce stă la baza activității firmei aflate în insolvență. Fără licență, o firmă aflată în această situație nu va mai putea activa în perioada respectivă, adică nu mai produce, nu mai face bani și, prin urmare, are șanse mai mici de redresare.

Realitatea TV, singura televiziune națională afectată de noua formă a Legii insolvenței aprobată miercuri de Guvern, acuză Executivul că folosește reglementarea pentru a interveni abuziv pe piața media, denunțând inclusiv modul în care Codul insolvenței a trecut prin guvern.

Pe site-ul Ministerului Justiţiei s-a aflat timp de o lună, pentru dezbatere publică,  o variantă a Codului. Cu o zi înainte de ședința Guvernului, proiectul a fost completat cu o prevedere nouă:

”Articolul 81 al. 3) În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizarea se suspendă licența audiovizională, în sensul Legii audiovizualului nr. 504, cu modificările și completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiții ce vor fi suspuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului”.

La modificarea Codului a lucrat o echipă de aproximativ 30 specialiști, iar proiectul a fost finanțat de către Banca Mondială.

Experții români în insolvență participanți vineri la o conferință organizată pe tema noului Cod, la Facultatea de Drept din Universitatea București, au identificat opt intervenții făcute peste varianta lansată spre dezbatere publică, una dintre ele fiind cea referitoare la televiziunile aflate în insolvență.

Realitatea TV se consideră direct vizată de reglementare și a reacționat imediat după aflarea formei adoptate a noului Cod de insolvență, explicând că o astfel de prevedere contravine principiului de bază al insolvenței:  fără licență, nu-și poate îndeplini obiectul de activitate și nu se va putea redresa economic, fiind condamnată, în realitate, la faliment.

Realitatea Tv se află în această situație, cuprinsă în articolul de mai sus, după ce pe 12 iunie 2013  i s-a aprobat planul de reorganizare, dar acesta nu a fost confirmat, întrucât a fost atacat de unul dintre creditori.

UPDATE / Guvernul a revenit asupra Ordonanței în drum spre Monitorul Oficial

Proiectul a fost publicat vineri după-amiază în Monitorul Oficial, însă, în urma protestelor din media, articolul nou apărut în ședința de guvern a fost readus la forma inițială, cea de pe site-ul Ministerului Justiției. Acesta nu rezolvă însă problema televiziunilor și radiourilor aflate în insolvență, ci doar revine asupra prevederii care ar fi afectat punctual postul Realitatea TV.

Procesele Realitatea TV – RTV

În urmă cu două săptămâni, când Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis să retragă toate licenţele audiovizuale ale Radio Guerrilla, şedinţa CNA a fost urmată de o declarație a lui Gozmin Gușă, acționar co- majoritar la Realitatea Media SRL, firma care deține postul Realitatea TV.

El susținea atunci că unii oficiali, chiar și judecători, au cedat unor presiuni sau poate au fost mituiți de adversarii Realitatea TV (”și poate este vorba și de mită la mijloc”, spunea Gozmin Gușă).

Aceste presiuni vin dinspre cei care au interese în această chestiune, de la ”Victor Ponta și din vecinătatea sa”, mai spunea Cozmin Gușă, referindu-se la deputatul Sebastian Ghiță, patronul România TV, televiziune desprinsă din Realitatea TV.

Între Realitatea TV și România TV există un conflict vechi, de când fosta Realitatea s-a scindat.

Cozmin Gușă a deschis mai multe procese împotriva România TV (pentru spațiul RAPPS în care se afla sediul fostei televiziuni, pentru mărcile Realitatea etc) și chiar a depus o plâmgere penală, la DNA, împotriva lui Sebastian Ghiță.

Joi, după aflarea reglementării, Cozmin Gușă l-a acuzat direct pe Victor Ponta în legătură cu prevederea apărută în ultima clipă în Codul insolvenței: ”Strategiile evidente de defavorizare şi falimentare a noastră sunt direct proporţionale cu interesul său (al lui Victor Ponta) de a-l promova pe Ghiţă (Sebastian Ghiță – n.r.) şi de a-l apăra de consecinţa ilegalităţilor făcute la adresa Realitatea TV”, a declarat pentru realitatea.net, co-acţionarul majoritar al Realitatea Media, Cozmin Guşă.

CJI critică prevederile referitoare la audiovizual din Ordonanța privind insolvența

Centrul pentru Jurnalism Independent consideră că prevederile care permit suspendarea licenței audiovizuale pentru radiodifuzorii aflați în insolvență sunt restrictive, aduc atingere libertății presei, instaurează un regim discriminatoriu în piața de mass-media și crează premizele unor posibile abuzuri – se arată într-un comunicat al CJI :

Articolul 81 (3) din Ordonanța de urgență 91/2.10.2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență publicată în Monitorul Oficial 620 din 4.10.2013 prevede că:

In cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr.504/2002, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală, în sensul Legii audiovizualului nr.504/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului. In planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiții ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului.

Formularea contravine Legii Audiovizualului care nu prevede „suspendarea” licenței audiovizuale, ci doar retragerea acesteia, în condiții bine stabilite printre care nu se număra și insolvența.

O eventuală suspendare a licenței audiovizuale va pune radiodifuzorul în situația de a înceta emisia, tăindu-i astfel posibilitatea de redresare financiară prin prestarea activității economice principale. Sistarea emisiei presupune și încălcarea contractelor în derulare, ceea ce ar putea atrage noi sarcini și sancțiuni financiare pentru radiodifuzor.

Aplicarea unei astfel de măsuri doar în cazul radiodifuzorilor introduce un tratament discriminatoriu, atât în raport cu alte tipuri de media (presa scrisă, online), cât și cu alți operatori economici care funcționează în baza unor licențe (de exemplu, transportatorii).

Aceasta prevedere provoacă riscuri majore de abuz, permițând statului – din poziția sa de creditor – să scoată de pe piață radiodifuzori incomozi.

Considerăm că acest text nu răspunde criteriilor de urgență care să justifice adoptarea de reglementări prin OUG, cu atât mai mult cu cât un proiect de lege echivalent se afla în prezent în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Justiției.

Solicităm Parlamentului să ia în discuție OUG 91/2.10.2013 și să respingă prevederile care aduc atingere libertății presei și liberei concurențe.