Comisia Europeană urmează să propună noi taxe menite să ajute la rambursarea datoriei de 800 de miliarde de euro pe care o va emite pentru a reporni economia UE. Așa-numitul pachet de „resurse proprii” va fi adoptat pe 22 decembrie.
La resurse proprii vor fi incluse venituri dintr-o taxă care va fi impusă celor mai mari 100 de companii din lume, din taxa pe carbon la frontierele UE și din extinderea taxei de emisii la aviație și transport maritim, anunță Politico.
Suplimentar, Comisia va propune reprimarea paradisurilor fiscale și închiderea companiilor tip ”căsuță poștală”.
Comisia vrea să strângă 15 miliarde euro/an
„Aceste inițiative necesită acțiunea UE și, prin urmare, constituie o bază adecvată pentru resursele proprii”, a scris Comisia într-un proiect de comunicare al acestor propuneri.
Resursele proprii – taxele colectate în numele UE – sunt esențiale pentru planurile Comisiei de a rambursa datoria emite pentru a finanța fondul masiv de redresare al blocului, care va alo0ca statelor membre un total de 800 de miliarde de euro în următorul cinci ani. Fără aceste noi taxe, guvernele vor trebui fie să își majoreze contribuția la bugetul UE, fie să reducă programele UE existente, ambele perspective nepopulare pentru politicieni.
Proiectul Comisiei nu precizează câte venituri va încerca Comisia să obțină din aceste noi taxe, dar oficialii au declarat pentru Politico că Bruxelles-ul intenționează să strângă aproximativ 15 miliarde de euro pe an.
Cele trei noi taxe ar trebui să înceapă să se aplice din 2023, cu condiția ca toate cele 27 de țări UE să aprobe propunerile Comisiei Europene.
Există însă lideri de state sau de guverne care evită să încredințeze Comisiei mai multe puteri în domeniul creșterii veniturilor Bruxelles-ului. „Vom discuta, totuși suntem reticenți în privința asta. Trebuie să fim convinși”, a spus un diplomat dintr-o așa-zisă țară ”frugală”.
Taxarea multinaționalelor – deocamdată, UE ”împarte blana ursului din pădure”
Planurile Comisiei de a utiliza o parte din taxa globală aplicată multinaționalelor ar putea complica acordul internațional de reformare a normelor privind impozitul pe profit.
Taxa aplicată marilor companii face parte dintr-un acord global pe două direcții pe care OECD l-a intermediat în toamnă pentru a se asigura că multinaționalele și giganții din tehnologie plătesc cotizațiile echitabile. Acordului OCDE stabilește o rată minimă a impozitului pe profit de 15% pentru companiile cu venituri de peste 750 de milioane de euro. Liderii din țările G20 au aprobat acordul fiscal global la sfârșitul lunii octombrie.
Proiectul de comunicare al Comisiei precizează că taxa pentru multinaționale va fi introdusă după ce o „convenție multilaterală” va fi negociată de factorii de decizie la nivel mondial. Proiectul de lege al UE pentru taxarea multinaționalelor este așteptat la sfârșitul lunii iulie 2022, dar există și europeni sceptici că se poate face asta.
„Atâta timp cât obiectivul global nu a fost atins, cred că este inutil să vorbim despre posibilitatea redistribuirii unor venituri încă ipotetice”, afirmă un oficial de rang înalt al Ministerului de Finanțe francez.
Există și întrebări cu privire la cât de multe venituri ar genera pentru UE această taxa. Acordul OECD urmărește realocarea de 125 de miliarde de dolari din profituri reziduale la nivel mondial, dintre care doar o parte vor ajunge în UE. „Dacă iei o sumă mică dintr-o sumă mică, nu se adună prea mult”, afirmă Paul Tang, social-democrat olandez care conduce subcomisia pentru impozite a Parlamentului European.
”Schimbarea termenilor unui acord global încă disputat s-ar putea dovedi, de asemenea, complicată”, a adăugat el. „Avem nevoie de o sursă stabilă de resurse proprii.”
Nici celelalte două opțiuni nu sunt lipsite de critici. Comisia va propune ca o cotă – încă de stabilit – din veniturile încasate de statele membre din licitarea permiselor de emisie să fie transferată la bugetul UE.
Riscurile taxării emisiilor de carbon
Având în vedere planurile de extindere a pieței de carbon a UE la transport maritim și aviație, creând în același timp o piață nouă pentru încălzire și combustibili de transport și luând în considerare recenta creștere a prețurilor carbonului, veniturile din vânzarea de permise de emisie sunt de așteptat să crească la câteva sute de miliarde de euro pe an până în 2050, conform unor estimări.
(Citiți și: ”Prețul certificatelor verzi se poate dubla, ca urmare a înăspririi politicii climatice a UE”)
Dar transferarea unei părți din acești bani de la bugetele naționale la bugetul UE ar afecta veniturile statelor membre într-un moment când investițiile publice sunt atât de necesare.
„Se obține de fapt o anumită redistribuire către țările cu industrii mai puțin intensive în CO2 … beneficiarii sunt țări precum Franța, cu energie nucleară, mai degrabă decât cele care se bazează pe energii fosile. Rezultatul va fi că vor exista țări care pierd; Polonia va fi probabil cel mai mare învins”, a spus Clemens Fuest, președintele Institutului Ifo de Cercetare Economică din München.
Bruxelles-ul este conștient de acest risc și de aceea propune un plafon al contribuțiilor încasate de la țări cu venituri mai mici dar cu intensitate mare de carbon și o contribuție minimă pentru țările cu emisii scăzute de carbon, până în 2030.
„Acest lucru va evita ca unele state membre să contribuie disproporționat la bugetul UE în comparație cu dimensiunea economiei lor și asigură o contribuție justă din partea tuturor”, a scris Comisia în proiectul de comunicare.
UE va impune desființarea companiilor de tip ”căsuță poștală”
Alte două măsuri fiscale vor apărea miercuri alături de pachetul de resurse proprii, dar fără legătură cu acesta. Aceste decizii urmăresc să reprime paradisurile fiscale dar și companiile care folosesc trucuri contabile pentru a evita să plătească cote echitabile din profituri.
Elementul cel mai important pentru Bruxelles este să implementeze cota minimă de impozitare pe corporații de 15%, ca parte a acordului OCDE. Inițiativa are deja susținerea politică a tuturor celor 27 de capitale, dar unii oficiali ai BCE au temeri cu privire la pozițiile Estoniei și Ungariei, care s-au numărat printre ultimele care au rezistat acordul OCDE.
(Citiți și: ”Minunata lume (energetică) nouă. Au apărut CRONICILE Nº 88. Titlurile și autorii”)
Budapesta ar putea bloca inițiativa ca răzbunare pentru faptul că nu i se aprobă de către Comisie banii alocați din fondul de recuperare. Iar la Tallinn se manifestă precauție cu privire la modul în care revizuirea fiscală globală îi va complica codul fiscal. Inițiativele fiscale europene au nevoie de unanimitate înainte de a deveni lege în UE.
Cea de-a doua inițiativă va pune sub lupă companiile de tip ”căsuță poștală” utilizate ca mijloc de a obține scutiri fiscale. Inițiativa va impune autorităților fiscale naționale să verifice acest tip de companii pentru a se asigura că au activitate economică. Dacă nu, autoritățile fiscale naționale vor trebui să le desființeze.
