Parlamentul European a aprobat următorul Cadru financiar multianual (CFM), astfel încât sprijinul Uniunii Europene să poată ajunge la cetăţeni de la începutul anului viitor.
Textul convenit cu Consiliul pe 10 noiembrie privind CFM 2021-2027 a fost aprobat miercuri cu 548 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” şi 66 de abţineri. Textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituţional (resursele bugetare noi- n. red.) a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă şi 73 abţineri.
Documentele trebuie aprobate și de parlamentele statelor membre.
15 miliarde de euro în plus pentru principalele programe ale UE
Creşterea de 15 miliarde de euro față de varianta propusă de Comisie este rezultatul eforturilor de negociere ale Parlamentului de a stimula zece programe emblematice ale UE în următorii şapte ani pentru a proteja mai bine cetăţenii în contextul pandemei de COVID-19, pentru a oferi oportunităţi generaţiei următoare şi pentru a conserva valorile europene.
Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanţare pentru Erasmus+ şi se asigură că finanţarea cercetării va continua să crească.
11 miliarde de euro vor proveni în principal din încasarea amenzilor estimate în domeniul concurenţei (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea Parlamentului ca banii generaţi de Uniunea Europeană să rămână în bugetul UE.
4 miliarde de euro vor fi finanţate din realocări şi marje în cadrul CFM. În plus, 1 miliard de euro va fi rezervat pentru a răspunde oricăror nevoi şi crize viitoare şi ar putea fi, de asemenea, adăugat la programele emblematice.
Resurse proprii noi
Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu şi lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiţii stabilite în CFM şi nici nu ar trebui să conducă la contribuţii mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii şapte ani.
Această foaie de parcurs face parte din „Acordul interinstituţional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus faţă de contribuţia adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei ţări, foaia de parcurs include:
- o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon
- o taxă digitală (începând din 2023)
- o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacţiile financiare
- o contribuţie financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăţilor (începând din 2026).
Parlamentul a primit rol de supraveghere a utilizării fondurilor de redresare
În ceea ce priveşte cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (Next Generation EU), Parlamentul a impus organizarea de reuniuni periodice Comisie-Consiliu-PE pentru a evalua execuţia fondurilor puse la dispoziţie în temeiul articolului 122 din Tratatul UE.
Aceste fonduri excepţionale, furnizate în afara bugetului obişnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior.
Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat şi au obţinut o nouă procedură, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament şi Consiliu. După ce Comisia va evalua implicaţiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament şi Consiliu.
Obiective privind biodiversitatea, egalitatea de gen şi egalitatea de şanse
Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătăţite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puţin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii şi din Next Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei.
De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 şi 10 % începând cu 2026.
Egalitatea de gen şi integrarea perspectivei de gen vor fi prioritare în CFM, printr-o evaluare aprofundată a impactului şi o monitorizare a programelor în funcţie de criterii legate de egalitatea de gen
