Nicio șansă pentru pace: 5 concluzii după discuțiile Xi Jinping – Vladimir Putin

Președintele Xi Jinping și președintele Vladimir Putin confirmă apropierea strategică a Rusiei și Chinei și neîncrederea comună față de Statele Unite în declarațiile de după discuțiile oficiale de la Moscova.

Întâlnirea, organizată sub umbra atacului Rusiei în Ucraina, nu a lăsat nicio îndoială cu privire la angajamentul Beijing de a-și dezvolta relația cu Moscova, în ciuda izolării tot mai mari a lui Vladimir Putin pe scena globală, transmite CNN.

(Citește și: ”De ce rămâne președintele Chinei susținătorul lui Vladimir Putin. A început vizita de trei zile a lui Xi Jinping la Moscova”)

Nimic nou pentru Ucraina

Întâlnirile de la Moscova nu au adus nimic nou în soluționarea conflictului din Ucraina. Ambii lideri au cerut încetarea acțiunilor care „cresc tensiunile” și „prelungesc” războiul din Ucraina, potrivit declarației lor comune emise de Ministerul de Externe al Chinei.

Declarația comună nu recunoaște faptul că invazia Rusiei este la originea violențelor în curs și a crizei umanitare în Ucraina.

Cei doi iderii au cerut, de asemenea, NATO să „respecteze suveranitatea, securitatea, interesele” altor țări – o referință ecou al retoricii ambelor state, care învinovățesc alianța de securitate occidentală pentru că a provocat invazia rusă.

În ultimele săptămâni, China a părut să se poziționeze ca un intermediar de pace prin poziția cu privire la o „soluție politică” a conflictului și cererea de încetare a focului și discuții de pace. Vladimir Putin a spus marți că „multe dintre prevederi” ar putea fi „luate drept bază” pentru o reglementare pașnică în Ucraina, „când Occidentul și Kievul sunt pregătite pentru aceasta”.

Propunerea Chinei este privită cu reticență în Occident și în Ucraina, deoarece nu include nicio prevedere ca Moscova să-și retragă trupele de pe pământul ucrainean.

Președintele Volodimir Zelensky a spus marți că o încetare a focului va „îngheța” conflictul, dând Rusiei timp să „se pregătească și să se întoarcă din nou cu singura lor dorință să ne ocupe țara”.

Noua ordine mondială și alinierea împotriva SUA

Experții spun că nu interesul pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, ci interesele Chinei și Rusiei de a construi o alianță care să se opună SUA – și de a construi o ordine mondială mai potrivită pentru propriile lor agende autocratice – a condus întâlnirea de la Moscova

Xi Jinping a părăsit Kremlinul după o cina de stat marți seară cu Putin, mesajul său de despărțire fiind: „Împreună, ar trebui să promovăm aceste schimbări care nu s-au întâmplat de 100 de ani. Ai grijă!”

(Citește și: ”Serghei Lavrov anunță de la Beijing ”o nouă ordine mondială multipolară” bazată pe un parteneriat Rusia – China”)

În declarația lor comună, cei doi lideri au pledat pentru crearea unei „lumi multipolare” – un cuvânt la modă pentru crearea unui sistem care să nu fie condus de așa-numitele valori și reguli occidentale și s-au angajat să lucreze împreună pentru a „proteja sistemul internațional” și Națiunile Unite– unde cei doi au un istoric de blocare a moțiunilor, inclusiv împotriva unor actori precum Coreea de Nord.

Ei au lovit Washington cu mai multe ocazii – inclusiv spunând că „îndeamnă Statele Unite să înceteze subminarea securității internaționale și regionale și a stabilității strategice globale doar pentru a-și menține propria superioritate militară”.

Alexander Korolev, expert în relații internaționale la Universitatea din New South Wales din Australia, spune că declarația comună arată o „convergență generală a viziunilor și abordărilor lumii chineze și ruse ale multor probleme internaționale”. „Este foarte explicit și clar în ceea ce privește identificarea Statelor Unite ca o amenințare majoră pentru securitate”, afirmă Korolev.

„Încredere reciprocă militară” și legături de apărare

Amenințările percepute din partea unor organisme precum NATO și AUKUS – pactul de securitate compus din Australia, Regatul Unit și Statele Unite – au apărut ca un punct de interes comun pentru ambii lideri.

Xi Jinping și Vladimir Putin au exprimat ambii „îngrijorări serioase” în declarația lor comună cu privire la „întărirea continuă a legăturilor de securitate militară ale NATO cu țările din Asia-Pacific” și au spus că „se opun forțelor militare externe care subminează pacea și stabilitatea regională”.

(Citește și: ”Interviu Christopher Coker / Fereastra de oportunitate a Chinei: nu Ucraina, ci invadarea Taiwanului poate duce la al treilea război mondial.”)

Pe măsură ce agresiunea Chinei în Marea Chinei de Sud a crescut, SUA și-au consolidat prezența indo-pacifică și legăturile cu aliații regionali.

În acest context, Rusia și China s-au angajat să „aprofundeze și mai mult încrederea reciprocă militară”, invocând consolidarea schimburilor și cooperării lor militare și organizarea regulată a patrulelor maritime și aeriene comune.

Se strâng legăturile economice și energetice

Vladimir Putin a anunțat marți că Moscova este pregătită să sprijine afacerile chineze, așteptate să „înlocuiască întreprinderile occidentale” care au părăsit Rusia după invazia Ucrainei.

Rusia a devenit din ce în ce mai dependentă de China, atât ca piață de import, cât și ca exportator de produse, după ce a fost lovită cu ample sancțiuni occidentale.

Ambii lideri au mai spus că „vor construi un parteneriat energetic mai strâns, sprijinind companiile din ambele țări în promovarea proiectelor de cooperare în domeniul petrolului, gazelor, cărbunelui, electricității și energiei nucleare”.

Vladimir Putin, în comentarii adresate presei, a adăugat că s-a discutat și despre o creștere suplimentară a exporturilor de gaze rusești către China, inclusiv „implementarea inițiativei de construire a gazoductului Power of Siberia 2 prin teritoriul Mongoliei”.

Xi Jinping nu a menționat în mod explicit acest proiect, pe care Rusia îl prezintă drept înlocuitor al Nord Stream 2. Declarația comună menționează însă colaborarea în scopul de a promova „cercetarea și consultarea” legate de „un nou proiect de gazoduct China – Mongolia – Rusia”.

O lume divizată

Summit-ul de la Moscova a fost în contrast profund cu întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu premierul japonez Fumio Kishida.

Președintele Zelenski l-a lăudat pe premierul Kishida pentru faptul că „arătă respect” nu doar pentru Ucraina, ci „pentru păstrarea și funcționarea vieții civilizate în lume”.

„Având în vedere puterea Japoniei, conducerea sa în Asia în apărarea păcii și a ordinii internaționale bazate pe reguli și responsabilitatea Japoniei în calitate de președinte G7, discuțiile noastre de astăzi pot avea cu adevărat un rezultat global”, a spus marți Volodimir Zelenski.

Xi Jinping nu a vorbit cu Volodimir Zelenski de la începutul invaziei ruse. Un înalt oficial ucrainean a declarat marți pentru CNN că sunt în curs de discuții între cele două țări pentru a organiza o convorbire telefonică între lideri pe marginea propunerilor de pace ale Chinei, cu „nimic concret”deocamdată stabilit.

Experții spun că întâlnirea Xi Jinping – Vladimir Putin de la Moscova poate avea un preț pentru celelalte relații ale Chinei.

„Vizita pune în mod clar relațiile dintre China și Rusia deasupra oricărui fel de alte relații bilaterale pe care le poate avea China. Cu această declarație comună, China nu va câștiga mulți prieteni în Europa”, a spus Jean-Pierre Cabestan, profesor de științe politice la Universitatea Baptist din Hong Kong.

***