Miniștrii de externe și ai apărării din UE discută luni, la Bruxelles, detaliile planului de 2 miliarde euro de achiziție a muniției pentru Ucraina, plan pe care liderii UE ar trebui să îl aprobe la summit-ul din 23-24 martie.
În baza acestui plan, statele ar urma să primească bani înapoi pentru trimiterea de muniție în Ucraina, iar fondurile vor finanța și viitoare achiziții comune, pentru a menține aprovizionarea constantă a Kiev și pentru a reface stocurile naționale de muniții.
Schema marchează un moment esențial pentru UE, un ”club” născut ca un proiect de pace, gata acum să cumpere și să trimită arme într-o țară aflată în război.
Există însă și probleme nerezolvate:
Germania nu vrea ca altcineva (Comisia Europeană, de exemplu) să negocieze în numele său contracte militare.
Italia și Țările de Jos vor ca achizițiile de muniție să fie făcute doar din Europa, nu și din state terțe.
Iar Franța insistă ca în afară de obuzele de 155 mm cerute de Ucraina să fie trecute pe lista de achiziții și alte tipuri de arme, de exemplu rachete sol-aer.
Comisia îndeamnă statele membre să treacă la ”economie de război”
Cheia pentru a determina țările să livreze din stocurile proprii – acum la limita de jos – este ca UE să convingă că industria europeană poate produce mai mult.
Bruxelles-ul afirmă că firmele UE trebuie acum să treacă la „modul de economie de război” după lunga perioadă de ”relaxare” de după încheierea Războiului Rece.
(Citiți și: ”Economia de Război și Factura de Pace: CRONICILE 84. Titlurile și autorii”)
În discuțiile cu Comisia, reprezentanții industriei au spus că statele membre au nevoie să semneze contracte pe termen lung, pentru a investi în mai multe linii de producție.
„Este clar că UE are capacitatea de a achiziționa de pe teritoriul său atât echipamentele necesare cât și producție și timpi de livrare ca în afara UE”, spune un diplomat UE, referindu-se la o „evaluare a Comisiei Europene”.
Thierry Breton, comisarul UE însărcinat cu promovarea producției locale, încearcă să impulsioneze industriile europene de Apărare. Începând de săptămâna trecută, el a început un turneu european, discutând cu companiile de apărare despre ce au nevoie pentru a-și relansa producția. Turneul a început în Bulgaria și continuă în Slovacia, Cehia, Polonia, Franța și România.
(Citește și: ”Turneu în estul Europei al comisarului Breton, inclusiv în România, pentru a impulsiona producția de muniție”)
Acordul de livrare de muniții în Ucraina va opera „fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre”, urmează să precizeze liderii UE la întâlnirea lor de joi, potrivit proiectului de decizie văzut de Euractiv.
Planul UE pe trei paliere
Oficialii UE estimează că forțele ucrainene folosesc zilnic până la 7.000 de obuze, în timp ce trupele Rusiei trag în jur de 50.000.
(Citește și: ”Ursula von der Leyen propune un plan comun al UE pentru achiziții de muniție, ca la vaccinurile anti-Covid”)
Prima parte a planului cu trei paliere propus de UE implică angajarea a un miliard de euro, finanțare comună, pentru a determina statele UE să scoată din stocurile existente de muniție și să trimită rapid Ucrainei.
Pe al doilea palier, blocul ar folosi încă 1 miliard de euro pentru a comanda obuze de 155 de milimetri pentru Ucraina, ca parte a unui impuls masiv de achiziții comune pentru a stimula firmele să-și intensifice producția.
Întrebarea este dacă Agenția Europeană de Apărare (EDA) sau statele membre ar negocia comenzile și dacă ar trebui să cumpere doar de la producători europeni.
Al treilea palier este destinat să asigure creșterea pe termen lung a producției europene de muniție și să susțină producția în industriile lor de apărare pentru a ajuta la menținerea fluxului de livrări mai departe.
Documentul prezintă, de asemenea, posibilitatea ca „partenerii care au aceleași opinii să poată fi invitați să susțină acest efort prin contribuții financiare voluntare”.
Marea necunoscută: cât avem în stocuri?
După 12 luni de livrări de muniție din stocuri, există întrebări despre cât de multă muniție pot trimite imediat țările UE, fără a rămâne ele însele fără rezerve.
(Citește și: ”România a încheiat primele parteneriate, cu SUA și Coreea de Sud, pentru noua fabrică de pulberi”)
Statele membre au angajat deja o gamă largă de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 12 miliarde euro, cu 3,6 miliarde euro din Facilitatea europeană pentru pace (EPF), un fond comun pentru a ajuta la acoperirea costurilor.
Oficialii spun că de la invazia din februarie, au fost cheltuite 450 de milioane de euro pentru furnizarea a 350.000 de obuze. Unele capitale își fac griji că ce muniție a rămas în stocuri nu valorează 1 miliard de euro.
Această îngrijorare provine din faptul că UE27 nu cunoaște cantitatea totală de muniție rămasă în stocuri naționale, deoarece informațiile sunt confidențiale.
„Există o problemă reală în ceea ce privește nivelul stocurilor noastre”, a recunoscut un înalt oficial al UE.
În căutare de resurse financiare
Oficialii UE au analizat, de asemenea, dacă ar putea asigura finanțare privată sau investiții de la Banca Europeană de Investiții, deși aceasta din urmă este teoretic blocată politic, având restricții la cheltuieli pentru apărare.
Unii diplomați au susținut chiar ideea controversată de a lua în considerare emiterea de obligațiuni de război, având în vedere dificultățile istorice de a finanța eforturile de apărare a Ucrainei fără a emite datorii.
Jan Pie, secretar general al ASD, grupul industrial care reprezintă majoritatea firmelor europene de apărare și securitate, afirmă că „UE a trecut de la a fi un organism de reglementare la unul care cheltuie”. El a avertizat, într-un dialog cu Politico, că astfel de investiții masive vor avea nevoie de timp pentru a da roade.
„Există un decalaj uriaș între momentul în care sunt conveniți banii și semnarea contractelor. Apoi există o întârziere foarte semnificativă. Subantreprenorii trebuie plătiți. Companiile ar putea avea nevoie să angajeze rapid forță de muncă”, afirmă Jan Pie.
O temere: UE să nu repete greșelile de la achiziția de vaccin
O anxietate care se strecoară în discuții este legată de teama că UE ar putea supra contracta în graba de a ajuta Ucraina.
Așa ceva s-a mai întâmplat la achizițiile comune de vaccinuri anti Covid, contractele de achiziție fiind în prezent reevaluate din cauză că Europa are în stocuri cu milioane de doze neutilizate.
Având în vedere imprevizibilitatea războiului, liderii industriei se tem că situația are mari șanse să se repete.
Drept urmare, a spus Jan Pie, contractanții din domeniul apărării ar putea cere o „primă de asigurare” de la UE – o altă cheltuială pe care guvernele va trebui să o suporte.
Cu toate obstacolele logistice, cei care presează cu cea mai mare intensitate pentru a obține Ucrainei mai multe arme susțin că UE trebuie să ia în considerare un singur lucru: „În cele din urmă, această discuție este despre ceea ce dorește și are nevoie Ucraina. Asta ar trebui să conducă toată conversația”, afirmă un diplomat est-european.
***
