joi

30 martie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 noiembrie, 2022

După un 2022 marcat de o creștere puternică, economia României va înregistra o încetinire accelerată, la circa 2% din PIB în următorii doi ani, de trei ori mai puțin decât estimarea anului în curs, din cauza inflației mai mari, a condițiilor financiare mai stricte și a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reiese din prognoza de toamnă a Comisiei Europene.

Estimarea pentru evoluția PIB-ului din anul în curs a fost actualizată la 5,8%, față de 2,6% prognoza din vară.

”Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim la sfârșitul anului 2022, rămânând încă la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024”, punctează specialiștii europeni.


Șomajul se va situa în jurul valorii de 5-6%. Se preconizează că deficitul public va scădea treptat la 4,8% în 2024, ca urmare a veniturilor puternice și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal ca urmare a creșterii ridicate a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va scădea către nivelul de 47,6 % în 2024.

Plusuri și minusuri, avantaje și riscuri – pentru România

În prima jumătate a anului 2022, economia României s-a extins cu 5,7 % pe an. În special, consumul privat și investițiile au crescut puternic pe măsură ce restricțiile provocate de pandemie au fost ridicate, permițând revenirea din urmă a cererii. În plus, piața puternică a forței de muncă, caracterizate de creșterea ocupării și a salariilor, a sprijinit venitul disponibil, la fel ca măsurile guvernamentale de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie.

”Cu toate acestea, pentru a doua jumătate a anului 2022 și după, consecințele războiului Rusiei de agresiune împotriva Ucrainei, inflația ridicată, înăsprirea politicii monetare și controlul puternic al lichidității vor încetini în mod semnificativ creșterea PIB-ului real. Se preconizează că sectoare precum agricultura, industria extractivă și chimică vor fi afectate în mod deosebit”, susține Comisia Europeană.

Pe termen mediu, specialiștii europeni se așteaptă ca fluxurile suplimentare de fonduri europene, în special cele aferente Facilității de recuperare și reziliență (RRF) vor sprijini formarea brută de capital fix (investițiile) care va antrena creșterea PIB-ului real. Pe de altă parte, creșterea consumului privat va încetini, din cauza impactului inflației asupra puterii de cumpărare.


Creșterea prețurilor la energie și la alimente la nivel internațional și-a extins amprenta asupra componentelor de bază ale inflației, iar impactul va rămâne semnificativ pe orizontul de prognoză, avertizează specialiștii CE.

Ei anticipează Indicele Armonizat al Prețurilor de consum (IAPC) va ajunge la 11,8% în 2022, 10,2% în 2023, înainte de a scădea la 6,8% în 2024. Estimarea nu ține cont de impactul menținerii plafonării prețurilor la consumatori până în 2025, aprobată vineri prin OUG de Guvernul României.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Moto: ”Generalii mei, în temeinica lor prostie, veneau și-mi spuneau: <Majestate, oamenii nu mai vor să lupte>. Iar eu în sinea mea mă gândeam: <adică nu mai vor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: