joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 noiembrie, 2022

Statul a încasat în primele nouă luni între 10 și 15 miliarde de lei exclusiv din suprataxarea companiilor energetice în contextul dereglementării pieței. La această sumă se mai adaugă venituri suplimentare obținute din dividende și impozite pe profit, o consecință a câștigurilor extraordinare realizate de sector, precum și venituri suplimentare din TVA și accize.

Din calculele specialiștilor, statul român ar putea încasa circa 50 miliarde de lei în tot anul 2022 venituri suplimentare legate de companiile energetice în contextul crizei.

Pe de altă parte, ANRE a verificat și a transmis spre decontare furnizorilor care au aplicat schemele de compensare și plafonare circa cinci miliarde de lei, potrivit celor mai recente informații oficiale.

(Citiți și: ”Noul mecanism de semi-reglementare a pieței energiei: ”Prea multă incertitudine a producției”. Analiștii și piața – despre prevederi și riscuri”)

Cum a câștigat statul din ”liberalizarea” pieței energiei


Cu toate că rapoartele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP) nu indică suma exactă încasată de stat din suprataxarea companiilor energetice, în contextul dereglementării pieței, acestea conțin indicii oficiale, aflate în documente guvernamentale, semnificative cu privire la amploarea veniturilor suplimentare colectate la buget în urma acestui proces.

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (capitol bugetar la care sunt ”vărsate” veniturile din suprataxare) s-a ridicat la 9,25 miliarde de lei în primul semestru din 2022.

Acestea au înregistrat o creștere semnificativă de 7 miliarde de lei față de anul precedent, pe seama:

  • evoluției încasărilor la bugetul de stat din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+5 miliarde de lei)
  • a unui nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+2 miliarde de lei).

În trimestrul al treilea, încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au fost de circa 4 miliarde de lei. Statul a încasat venituri suplimentare de 2,7 miliarde de lei față de 2021, pe seama:

  • impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+1,6 miliarde de lei)
  • impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,1 miliarde de lei).

Prin urmare, se poate deduce că în primele nouă luni ale anului, statul a încasat cel puțin 9,7 miliarde de lei, venituri suplimentare rezultate din dereglementarea pieței energiei. Dacă presupun că majoritatea sumelor încasate la capitolul bugetar ”alte impozite și taxe pe bunuri și servicii” în primele nouă luni provin din aceste suprataxe, atunci statul a încasat aproape 15 miliarde de lei din dereglementare.

La această sumă se adaugă venituri mai mari din redevențe, dividende și impozite pe profit, rezultate din creșterea spectaculoasă a profiturilor companiilor energetice în contextul actualei crize.

Estimările specialiștilor

Economiștii UniCredit se așteaptă ca veniturile suplimentare colectate de stat în contextul crizei energetice să compenseze circa 70% din valoarea sumelor pe care le va deconta.

”În vreme ce costul compensărilor și a transferurilor către companiile energetice ar putea fi de circa 5% din PIB, veniturile suplimentare colectate de la companiile energetice ar putea depăși 50 de miliarde de lei (3,6% din PIB) și, prin urmare, ar permite guvernului să mențină deficitul bugetar la circa 6% din PIB în 2022”, arată specialiștii UniCredit Bank.

Din calculele lor, deficitul bugetar ar putea urca la 7% (în linie cu estimările Consiliului Fiscal), dacă nivelul subvențiilor va depăși estimările curente. Totodată, acesta ar putea scădea la circa 5% din PIB anul viitor, dacă prețurile energiei vor scădea, însă ”cheltuielile pre-electorale sunt un risc”, avertizează specialiștii citați.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: