Moneda națională și-a continuat deprecierea vineri, slăbind în această săptămână cu 0,29%, până la 4,6782 lei/ euro, potrivit mediei publicate de Banca Națională a României (BNR).
Leul a pierdut peste 4% în ultimii doi ani, în care coaliţia de guvernământ a propulsat la putere nu mai puţin de trei guverne.
Analiștii au avertizat deja că tendința de depreciere accelerată declanșată în această săptămână va continua pe parcursul întregului an, din cauza marilor incertitudini privind soliditatea bugetului de stat pe 2019 (încă necunoscut), ca și a impactului încă greu de estimat al „ordonanței Teodorovici”.
(Citiți și: Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului)
De altfel, natura cauzelor deprecierii din acest început de an nu este diferită faţă de a celor care au slăbit moneda națională periodic, pe parcursul ultimilor doi ani, ci amploarea cauzelor: presiunea măsurilor fiscale şi salariale asupra bugetului și neîncrederea în capacitatea guvernului de a gestiona efectele.
Astfel, se observă că salturile euro s-au înregistrat la începutul anilor 2017 și 2018, când piaţa îşi făcea deja estimările privind creşterea deficitelor şi a nevoii de bani a guvernului, pe baza construcției bugetare, ca și la jumătatea anilor, când se profila deja adeverirea acestor estimări.
O mențiune specială a fost căderea leului din 28 decembrie 2016, după ce câștigarea alegerilor a consacrat perspectivele presiunilor bugetare.
De această dată, cauzele au fost amplificate de măsurile mult mai aspre: noile restricţii fiscale prevăzute de „ordonanţa Teodorovici” au înrăutăţit perspectiva deficitelor comercial şi de cont curent, aflate deja în creştere accentuată, ca şi a celui al bugetului consolidat al statului.
Urmărește-ne pe Google News
