Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro.
Deprecierea leului din ultimele zile este efectul incertitudinilor privind soliditatea bugetului de stat pe 2019, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în ultima perioadă, potrivit analiştilor marilor bănci din România.
De asemeni, noile restricţii fiscale prevăzute de „ordonanţa Teodorovici” au înrăutăţit perspectiva deficitelor comercial şi de cont curent, aflate deja în creştere accentuată, ca şi a celui al bugetului consolidat al statului.
Efectul dezechilibrelor
Mai mult, sunt inevitabile şi alte măsuri fiscale severe în 2019, potrivit unui raport al Băncii Transilvania (BT), emis joi, semnat de Andrei Rădulescu, economistul senior al băncii.
„Pentru 2019 sunt semnale de consolidare fiscal bugetară, după relaxarea din ultimii ani, care a determinat intensificarea deficitului (cu riscul depășirii pragului de 3% din PIB, prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere)”, spune raportul BT.
Evoluția leului a fost „determinată, în principal, de provocările din sfera echilibrelor macroeconomice şi de incertitudinile de politică economică pe plan intern, într-un context caracterizat prin volatilitate pe pieţele financiare internaţionale”, a mai explicat Andrei Rădulescu, într-o declaraţie dată pentru Agerpres.
România a înregistrat în 2018 cele mai ridicate niveluri ale deficitului de cont curent (4,8% din PIB) dintre ţările regiunii membre ale Uniunii Europene, situându-se, totodată, pe primele locuri la nivelul UE şi la deficitul bugetar (3% din PIB), remarcă raportul BT.
În plus, absenţa unui proiect de buget pe anul 2019 a contribuit la intensificarea percepţiei de risc privind evoluţia deficitului bugetar în 2019, mai spune Andrei Rădulescu.
Ritmurile deprecierii
Raportul BT estimează cursul la un maxim de 4,73 de lei/euro și o medie de 4,71 a cursului în 2019, respectiv la maxime de 4,78 în 2020 și 4,84 lei / euro în 2020.
Estimările au fost ajustate în sus faţă de scenariul macroeconomic central anterior care vedeau o medie de 4,70 în 2019 şi de 4,74 lei / euro în 2020.
La rândul său, Banca Comercială Română estima deja la 4,77 lei / euro cursul la sfârșitul anului 2019, încă dinainte de comentariile de marți ale guvernatorului BNR, cu privire la impactul ordonanței, calificată de acesta în termeni duri, după ședința de politică monetară a băncii centrale.
(Citiți și: Mugur Isărescu: „Trăsnaia ordonanţei” reduce eficiența politicii monetare, ceea ce nu va ajuta Guvernul)
Cu cîteva zile înainte, economiştii BCR se aşteptau ca leul să aibă, în 2019, „o tendinţă de depreciere modestă faţă de euro (2-3%), explicată de deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi de afectarea capacităţii BNR de a urma o politică monetară independentă”.
„Bineînţeles, multe depind de voinţa BNR de a permite variaţii mai mari ale leului în piaţă”, scriau Horia Braun Erdei, economistul şef şi Eugen Şinca, economist senior la BCR într-un raport din 7 ianuarie .
La rândul său , BRD se aşteaptă că deprecierea leului „ar putea testa nivelul de 4,70 (lei/euro), iar pentru 2019, plafonul se poate muta la 4,75 pe fondul problemelor din economie (o creștere economică mai lentă, creșterea deficitelor gemene)”, potrivit unui raport al departamentului de cercetare al băncii.
După ce remarcă faptul că „raportul EUR/RON s-a consolidat peste 4,67”, o notă ING emisă joi adaugă:
„Pentru că acesta este mai degrabă un teritoriu necartografiat, ne-am aştepta ca banca centrală să amelioreze volatilitatea şi să intre în piaţă la un monment dat pentru a sugera care sunt limitele toleranţei sale”.
Reacţia BNR
„Noile măsuri care au intrat în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe – valutară şi monetară interbancară – care sunt strâns corelate şi, ca urmare, pe aceste pieţe, se caută noi niveluri de echilibru”, a explicat Dan Suciu, purtătorul de cuvînd al BNR, citat de Agerpres.
Mai departe, oficialul BNR a confirmat implicit eventualitatea enunțată mai sus de nota ING și care este permisă de regimul de flotare controlată al monedei României.
„În condiţii de maximă incertitudine, rolul BNR este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe aceste pieţe”, a mai spus Dan Suciu.
Oficialul BNR a evocat, în context, stabilitatea relativă a cursului valutar de anul trecut, „urmare a îmbunătăţirii unor indicatori fundamentali, cum ar fi rata inflaţiei, dar şi a unei stabilităţi în privinţa variaţiei dobânzilor pe pieţele interbancare, inclusiv o marjă uşor pozitivă comparativ cu alte pieţe din zonă”.
