Una din mizele viitorului guvern de la Chişinău. De ce investiţiile româneşti ocolesc Moldova

Relaţiile economice dintre Moldova şi România sunt strâns legate de atmosfera politică dintre cele două ţări. Cu peste 1100 de firme înfiinţate în ţara vecină, românii se situează pe primul loc ca număr de investitori. Însă ocupă doar locul 6 ca volum al sumelor investite. În acelaşi timp însă, capitalul investit de cele aproximativ 750 de firme ruseşti este de aproape trei ori mai mare. Avantajele economice rezultate din facilităţile fiscale nu par destul de convingătoare pentru români.

Aşteptat cu sufletul la gură, ca ocazie a unui dezgheţ politic între România şi Moldova, rezultatul alegerilor de peste Prut prelungeşte, cel puţin până la formarea noului guvern, confuzia. Relaţiile economice dintre cele două ţari sunt strâns legate de atmisfera politică. Cu peste 1100 de firme înfiinţate în ţara vecină, românii se situează pe primul loc ca număr de investitori. Însă ocupă doar locul 6 ca volum al sumelor investite. În acelaşi timp însă, capitalul investit de cele aproximativ 750 de firme ruseşti, este de aproape trei ori mai mare. Avantajele economice rezultate din facilităţile fiscale nu par destul de convingătoare pentru români.

Tabloul statistic

• O piaţă de 3,56 milioane de oameni săraci
• Un salariu mediu brut lunar, în sectorul public, de aproximativ 155 de euro. Un salariu mediu brut lunar de aproximativ 180 de euro în sectorul real
• Un PIB de 2,64 miliarde de dolari pe primele 6 luni ale anului 2010.
• Schimburi comerciale cu România, pe primele 9 luni ale acestui an : importuri în valoare de 168,15 milioane de dolari, exporturi către România de 268,71 milioane.
• Schimburi comerciale cu ţarile CSI pe primele 9 luni ale acestui an : exporturtă de 390 de milioane de dolari, importă de 833 de milioane.
• Schimburi cu UE, pe primele 9 luni ale lui 2010 : exportă de 487 milioane de dolari, importă de 1,18 miliarde.
• Aportul la PIB : circa 14% industria, 16% agricultura. Restul sunt comerţ şi servicii.

Avantaje fiscale pentru investitori. Avantaje teoretic exceptionale

• Codul fiscal moldovenesc este foarte generos cu investitorii străini :
• Zero impozit pe profitul reinvestit
• Restituirea TVA la materiale şi utilaje pentru firmele care investesc în alte zone decât în municipiile Chişinău şi Bălţi
• Scutire timp de 5 de ani impozit pentru companiile care produc şi vînd programe de calculator
• Scutire timp de 5 ani de impozit pe profit pentru investitorii în sectorul agricol
• Posibilitatea de-a înfiinţa o firmă in doar 24 de ore

« Factorul politic » şi situaţia din teren

Miza alegerilor din Republica Moldova e mare pentru cei care ar putea investi acolo, tocmai pentru că aplicarea facilităţilor fiscale şi accesul la avantajele legii sunt dirijate politic.

Sorin Hădârcă, analist economic la Chişinău, spune că fundalul politic al ultimului deceniu a discriminat investitorii străini în beneficiul firmelor ruseşti. În principal, e vorba de privatizări, iar apogeul acestui fenomen a fost în 2006. « Din această cauză, viitoare formulă de guvernare este foarte importantă, căci de ea depinde în ce măsură vor fi puse în valoare facilităţile fiscale pentru investitori » – spune Hădârcă. În plus, instabilitatea politică a impiedică aplicarea de la un capăt la altul al ciclului electoral a unui set de reforme care să asigure stabilitate şi siguranţă pentru investitori.

Relaţii guvernamentale încordate, ajutor cu ţârâita

România nu a făcut, la nivel oficial, prea multe pentru a promova interesele investitorilor români în Moldova. Până 2009, când comuniştii au pierdut alegerile, ajutorul a constat mai mult pe linie de facilităţi privind accesul la burse şi studii ale elevilor şi studenţilor care veneau din Republica Moldova (la această oră sunt aproximativ 15.000 de tineri care studiază pe baza burselor în România).

În 2009 a fost semnat un protocol între guvernele celor două ţări, prin care îşi recunoşteau reciproc diplomele de studii.

De o mai mare atenţie s-a bucurat acordarea cetăţeniei române pentru moldoveni. În martie 2010, printr-o ordonanţă de urgenţă, a fost înfiinţată, în cadrul Ministerului Justiţiei, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Organigrama prevede nu mai puţin de 28 de persoane care se ocupă doar de cetăţenii din Republica Moldova, şi abia face faţa zecilor de mii de cereri, care vin din anii 2004. O alta ordonanţă prevede ca termenul maxim de soluţionare a unei cereri să fie de 6 luni.

Ajutorul nu capătă însă şi forme mai concrete. Din cele 100 de milioane de euro promise anul trecut de România ca ajutor bilateral, nu a fost virată nici prima tranşă, de 20 de milioane – abia săptămâna viitoare e votul în Parlament asupra acordului. Iar proiectul comun de asigurare a securităţii energetice a republicii Moldova prin branşamentul pentru gaze Iaşi-Ungheni, cerut de actualul premier interimar al Moldovei, depinde de deschiderea faţă de România a viitorului guvern de la Chişinău.