Economia României va decelera puternic în 2023, după ce va înregistra o evoluție peste așteptări în acest an, reiese din minuta ultimei ședințe de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR).
Conducerea BNR se așteaptă ca activitatea economică să se revigoreze ușor în 2024, ”în contextul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, contrabalansate doar parțial ca impact de absorbția de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU”, potrivit minutei.
Datele privind evoluția economiei locale i-a luat prin surprindere pe majoritatea analiștilor privați, datele INS fiind pe contrasens cu prognozele din piață și în contradicție cu numeroși indicatori cu frecvență ridicată.
Cifrele privind PIB-ul sunt relevante pentru BNR deoarece indică poziția economiei, de care se ține cont în deciziile privind conduita politicii monetare. Evoluția inflației este cea mai importantă, foarte relevante fiind și datele privind evoluțiile din piața muncii.
În ceea ce privește evoluția viitoare a PIB-ului, membrii consiliului de administrație al Băncii Naționale precizat că ”principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condițiile decelerării semnificative a creșterii acestuia în semestrul II al anului curent și mai cu seamă în 2023, îndeosebi pe fondul inflației ridicate și al evoluțiilor de pe piața muncii, precum și sub influența creșterii ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.
Detensionarea pieței muncii
Un alt factor important analizat de BNR este piața muncii, conducerea băncii centrale observând o temperare a acesteia în ultimele luni.
Conducerea BNR a remarcat că efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în august, pe fondul restrângerii personalului din sectorul privat, în premieră pentru ultimele 11 luni, iar rata șomajului BIM s-a reamplificat ușor în septembrie, după scăderea ei aproape neîntreruptă din acest an până la 5,1 la sută în august.
Totodată, creșterea anuală de două cifre a câștigului salarial mediu brut nominal a stagnat în iulie-august la nivelul atins în trimestrul II, majorându-și astfel ecartul negativ față de rata anuală a inflației, în timp ce costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și mărească dinamica anuală înaltă, pe fondul deteriorării suplimentare a productivității muncii, în contextul crizei energetice.
S-a sesizat, de asemenea, că, potrivit celor mai recente sondaje, deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a menținut în luna octombrie la nivelul diminuat atins în trimestrul III și că intențiile de angajare pe orizontul scurt de timp s-au redresat doar ușor după scăderea din lunile precedente.
”S-a apreciat că relativa atenuare a gradului de tensionare a pieței muncii, relevată de aceste date, este de natură să frâneze creșterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat”, se arată în minută.
Nivelul ridicat al inflației reclamă totuși monitorizarea atentă a evoluțiilor de pe piața muncii, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, având în vedere inclusiv problemele structurale cronice ale pieței, precum și probabile majorări viitoare de salarii efectuate în sectorul bugetar, dar și în cel privat, inclusiv sub impactul măririi consistente la 1 ianuarie 2023 a salariului minim brut pe economie.
Inflația
Inflația este cel mai important factor urmărit de BNR în deciziile de politică monetară.
Potrivit celor mai recente evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să ajungă pe un platou în trimestrul IV 2022, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, revizuită majoritar în sus, dar în sens descendent pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.
Astfel, după ce ajunge probabil la 16,3 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului țintei și vizibil peste valoarea de 13,9 la sută din prognoza anterioară –, rata anuală a inflației urmează să se reducă treptat, până la 11,2 la sută în decembrie 2023 și apoi la 4,2 la sută la finele orizontului prognozei, față de nivelurile de 7,5 la sută, respectiv 2,3 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință.
”S-a subliniat în mod repetat că traiectoria viitoare a dinamicii inflației depinde decisiv de durata și caracteristicile schemelor de plafonare a prețurilor la energie, observându-se că, în ipoteza prelungirii acestora, rata anuală a inflației ar putea să scadă la finele anului 2023 cu circa 4 puncte procentuale față de actualele previziuni”, se mai arată în minuta BNR.
Conducerea Băncii Naționale a decis în cadrul ultimei ședințe de politică monetară din acest majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,75 la sută.
Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută, de la 7,25 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, de la 5,25 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.
***
