duminică

5 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 noiembrie, 2022

Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda-cheie de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 6,25% pe an la 6,75% pe an, menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

Prin urmare, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) va crește la 7,75 la sută pe an, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, începând cu data de 9 noiembrie 2022.

Deciziile BNR sunt în linie cu așteptările specialiștilor. Aceasta a fost ultima ședință de politică monetară din acest an. Următoarea va avea loc în data de 10 ianuarie 2023.


Conducerea Băncii Naționale punctează că deși inflația a crescut în septembrie peste nivelul prognozat, creșterea din trimestrul al treilea a fost mult mai modestă decât în trimestrele precedente.

”Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei”, se arată în comunicatul transmis de CA-ul BNR.

Economia dă semne de încetinire

În ceea ce privește evoluția economiei, specialiștii băncii centrale susțin că cele mai recente date și analize indică ”o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate”.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB își va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat, se explică în comunicat.


”Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerțul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, contrabalansate doar în mică măsură de ușoara redresare a comerțului auto-moto”, notează specialiștii BNR.

În același timp, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcții s-au redinamizat puternic în raport cu aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești.

Efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în luna august, în condițiile reducerii numărului de angajați în sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1% în luna august.

Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat ușor, dar în contextul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum și de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Dobânzile, creștere mai temperată

Principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au reluat ascensiunea în octombrie sub influența majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au accelerat creșterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune, în contextul ameliorării sentimentului pieței financiare internaționale și a percepției de risc asupra regiunii.

Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să se mărească în septembrie, deși mai modest decât în iulie-august, inclusiv pe segmentul populației.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a întrerupt descreșterea în luna septembrie, rămânând la 16% (15,9% în august), în condițiile în care noua decelerare a creșterii componentei în lei a fost contrabalansată de accentuarea trendului ascendent al variației creditului în valută.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: