sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 mai, 2022

Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) vedea probabilă o reaccelerare a creșterii economice din primul trimestru al acestui an, însă consideră posibilă cvasistagnarea activității în trimestrul al doilea, ”sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate”, se arată în minuta ședinței de politică monetară din 10 mai, publicată vineri.

”Evoluțiile implică valori scăzute ale excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent, și în diminuare în trimestrul II, mai ales față de previziunile precedente, precum și descreșterea în continuare a dinamicii anuale a PIB, pe fondul prelungirii unui efect de bază” se arată în document.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar ușor inferioară celei anticipate, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 și semnificativ mai pronunțat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, și va fi doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.


Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potențial.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creșterii dinamicii inflației și a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației, dar și al influențelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricțiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariați și din afluxul de refugiați ucraineni”, se arată în minută.

Formarea brută de capital fix (investițiile) ar putea să-și stopeze însă creșterea în 2022, și să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creșterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanțuri de producție și înăsprirea condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuției acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenți, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condițiile unei scăderi relativ mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii.


Deficitul de cont curent este însă așteptat să se mărească și în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar ușor, evoluție considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului de Administrație al BNR, mai ales din perspectiva potențialelor implicații adverse asupra inflației, primei de risc suveran și, în final, asupra sustenabilității creșterii economice.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: