Prognoza de creștere economică a României în 2022 a fost redusă cu 2,6 puncte procentuale până la 2,15% de agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s, pentru că aceasta estimează că războiul din Ucraina va avea un efect considerabil asupra economiei româneşti.
În schimb, S&P şi-a majorat semnificativ estimările privind rata medie anuală a inflaţiei în România, care în 2022 ar urma să fie una de 9%, faţă de una de 6% cât estima în luna decembrie 2021. Scumpirea alimentelor şi combustibililor se va agrava tot din cauza conflictului din Ucraina, potrivit analiştilor de la S&P citați de Agerpres.
Efectele principale ale războiului din Ucraina asupra economiei româneşti se vor manifesta ca urmare a unei creşteri economice mai slabe în Zona Euro, principalul partener comercial al României, de 3,2% faţă de 4,4% cât se estima anterior.
Vor contribui, din nou, creşterea preţurilor la alimente, combustibili şi energie, diminuarea încrederii companiilor şi consumatorilor, precum şi a investiţiilor private.
Revenirea României depinde de absorbția fondurilor europene
Standard & Poor’s a menținut ratingul României, ca și perspectiva stabilă a acestuia, decizie pe care a motivat-o cu perspectiva absorbției unui volum important de fonduri europene, mai ales prin PNRR.
Acum, agenția de evaluare spune că „revenirea economiei româneşti în 2023-24 va depinde de capacitatea sa de a abosrbi şi a a utiliza eficient finanţarea semnificativă disponibilă în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă”.
„Ne-am redus prognoza de creştere reală a PIB pentru România până la 2,1% în 2022, pe baza aşteptatei încetiniri a exporturilor, investiţiilor şi consumului.
„Estimăm că ritmul de creştere al României va urca la 4,5% în 2023 şi va rămâne la peste 4% în 2024-2025 pe fondul unei cereri şi unor investiţii solide din partea sectorului privat”, mai spune raportul S&P.
Consolidarea fiscală – după stabilizarea conflictului din Ucraina. Până la sfârșitul lui 2022?
În ceea ce priveşte deficitul guvernamental, prognoza pentru 2022 a Standard & Poor’s este de 6% din PIB. Proiecţiile S&P încorporează numeroase presiuni fiscale precum creşterea cheltuielilor cu găzduirea refugiaţilor ucraineni şi majorarea cheltuielilor cu apărarea până la aproximativ 2,5% din PIB în următorii ani.
Se adaugă şi majorarea salariului minim cu 10%, alături de plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze naturale pentru gospodării precum şi schemele de sprijin pentru marii consumatori. Potrivit S&P, acest şoc pe termen scurt va amâna procesul de consolidare fiscală până în 2023, condiţia fiind stabilizarea conflictului din Ucraina până la finele lui 2022.
„În pofida eforturilor atât pe partea de cheltuieli cât şi de venituri, precum reducerea celui mai mare deficit de colectare de TVA din UE, ne aşteptăm ca noile propuneri de cheltuieli înaintea anului electoral 2024 să conducă la atingerea ţintei de deficit de 3% din PIB abia în 2025″, susţine Standard & Poor’s.
***
