Consiliul de administrație al BNR

10 mai, 2022

Banca Națională a României (BNR) a majorat dobânda de politică monetară până la 3,75% pe an, de la 3%. Administratorii BNR au decis și:

  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) până la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an și
  •  creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară, potrivit comunicatului băncii centrale.

BNR își începe argumentația deciziilor sale amintind că rata anuală a inflației a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15%, de la 8,53% în februarie.

Dobânzile pe piață au luat-o înaintea băncii centrale: indicele ROBOR la 3 luni, urcând marţi la 5,21% pe an, cel mai mare nivel de dobândă din 1 aprilie 2013 încoace. La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.


ROBOR la 6 luni este de 5,32% pe an, iar la 12 luni de 5,41% pe an.

Cauza principală: scumpirea alimentelor și a combustibililor

Cauza principală este accentuarea scumpirii alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu impunerea sancțiunilor internaționale.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat considerabil trendul ascendent în trimestrului I 2022, inclusiv față de previziuni, mărindu-se de la 4,7% în decembrie 2021, la 7,1%în martie.

BNR pune evoluția CORE2 pe seama „majorărilor ample cvasi-generalizate ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul”.


Au mai contribuit „influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate pe plan intern de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate”.

„Prin urmare, creșterea accentuată a ratei anuale a inflației în trimestrul I 2022 a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate în acest interval de declanșarea războiului din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au accelerat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, inclusiv în numeroase state europene”, spune BNR.

Perspective sumbre: Inflație în creștere, economie în „cvasi-stagnare”

„Prognoza actualizată evidențiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației”,  în timp ce „reaccelerarea ușoară” a creșterii economiei din trimestrul I 2022, va fi urmată „de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate”.

Și încă, chiar și „evoluția PIB din trimestrul I implică totuși o descreștere ușoară a dinamicii lui anuale și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază, după cum arată și indicatorii cu frecvență ridicată”.

Prognoza dinamicii anuale  a inflației „cunoaște o amplă revizuire suplimentară în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei”.

BNR se așteaptă ca rata anuala a inflației să-și accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 și „să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, pe fondul unor ample efecte de bază și în condițiile restrângerii excedentului de cerere agregată spre valori cvasi-nule”.

„Prin urmare, dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei”.

Lunga listă a incertitudinilor

Argumentația BNR listează o lungă serie de incertitudini.

  • Cele dintâi sunt asociate schemelor de plafonare a prețurilor la energie extinse până în luna martie 2023.
  • Riscuri „notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare și energetice, precum și din acutizarea/prelungirea blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.
  • Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică „considerabil și incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației”.
  • Impactul războiului se exercită „pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”.
  • Incertitudinile planează și asupra absorbției fondurilor europene, „în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate”.
  • Alte incertitudini și riscuri sunt „asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată puternic de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite”.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: