Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor să vină la ședința de guvern de miercuri cu măsurile de reducere a cheltuielilor necesare acoperirii golului de 20 de miliarde de lei din buget. La orizont se prefigurează astfel măsuri de austeritate, întrucât România trebuie, de asemenea, să diminueze cheltuielile cu personalul din sistemul de stat, ca pondere în PIB.
Reducerea ar trebui asigurată prin noua lege a salarizării personalului din sistemul public, care este un jalon pentru cea de-a patra cerere de plată din PNRR și are ca termen luna decembrie 2023, amintește ministrul Marcel Boloș.
România trebuie să diminueze ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), luni, la Digi24, în contextul unei discuții despre cele 20 de miliarde de lei lipsă în buget. „Cheltuielile cu salariile reprezentau 37% (din veniturile statului – n. red.), eram printre primele locuri în UE, și aici, la acest indicator, trebuie să vedem cum îl ajustăm ca să vedem cum validăm jalonul”, a spus ministrul.
„Este o sarcină pe care a stabilit-o domnul prim-ministru și facem analize la nivelul ministerului. Trebuie să precizez că MIPE nu funcționează după regulile care sunt cunoscute pentru ceea ce înseamnă structurile de personal. Noi avem standarde pe care le cere Comisia Europeană pentru ca banii pe care îi gestionăm să aibă structuri funcționale și trebuie să fim atenți și cumpătați pentru că vorbim de 80 de miliarde de euro (fondurile PNRR și cele alocate în cadrul exercițiului financiar 2021 – 2027 – n. red.) și nu putem pune în pericol implementarea acestor bani”.
(Citiți și: ”Ilie Bolojan: Instituțiile publice, gândite ca o bază de angajări – am dat afară 60 din 80 și fac exact aceleași lucruri cu 20 de oameni”)
O nouă lege a salarizării, sustenabilă pe termen lung, este jalon pentru a 4-a cerere din PNRR și are termen limită decembrie 2023
Marcel Boloș a precizat că România și-a asumat în PNRR reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, în PIB, o o condiție „dură” pe care o impune Comisia și asumată de fostul Guvern:
„Eu am vorbit despre impactul și implementarea reformei privind salarizarea personalului bugetar și am vorbit de trei scenarii posibile pe care oricând Comisia poate să le invalideze. Un lucru e cert, la această reformă avem de demonstrat Comisiei Europene un impact financiar semnificativ. Aceasta presupune că trebuie să venim cu soluții de sustenabilitate pe termen lung în ceea ce privește salariile. Noi avem jalon pe trimestrul doi al acestui an, acest jalon, legea salarizării unitare este parte din cererea de plată numărul patru și termenul este luna decembrie. Deci, din acest punct de vedere timpul pe care îl avem la dispoziție este suficient pentru a oferi Comisiei o alternativă de validare a jalonului.”, a declarat ministrul Boloș.
„Condiția aceasta dură de sustenabilitate pe care noi am moștenit-o în PNRR nu va fi una ușoară și mă bazez pe negocierile și discuțiile pe care le-am purtat până acum pentru pensiile speciale”, a precizat Marcel Boloș.
„De la 0,3 la 0,5% din PIB este o măsură care poate fi luată în considerare de Comisie„
Întrebat cam cât ar trebui să reducă România din cheltuielile cu salariile, acesta a declarat:
„Sunt 110 miliarde de lei cheltuielile cu salariile. Noi în anul 2021, din totalul veniturilor încasate, cheltuielile cu salariile reprezentau 37%, eram printre primele locuri în UE, și aici la acest indicator trebuie să vedem cum îl ajustăm ca să vedem cum validăm jalonul și să îl cuprindem în cererea numărul patru. Nu știu să vă ofer un procent. Din experiența pe care o am cu pensiile speciale, ori de câte ori am prezentat măsuri care sunt bune pe fond, să zicem un impact de 0,01% din PIB este socotit de Comisiei un impact nesemnificativ și trebuie să ne gândim de pe acum. De la 0,3 la 0,5% din PIB este o măsură care poate fi luată în considerare de Comisie, dar e posibil să ne ceară un ansamblu de măsuri cărora să le simulăm impactul financiar în PIB și în felul acesta să facem dovada caracterului de sustenabilitate”, a mai spus ministrul Marcel Boloș.
Asigurările ministrului Muncii: Tăierea salariilor bugetarilor e exclusă
Reacționând la afirmațiile colegului său de la MIPE, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat la Antena 3 că tăierea salariilor bugetarilor ”e exclusă din punctul de vedere al PSD”. ”Discuția aceasta despre tăieri de salarii nu a avut loc în coaliție. Iar dacă colegii vor veni cu această propunere, ne vom despărți la nivel de idee”, a adăugat Marius Budăi.
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
ESTE NECESAR SI OBLIGATORIU NORMALIZAREA FUNCTIONARII UNUI STAT MODERN.
Reducerea la maximum posibil a functiilor de conducere si a celor auxiliare din structurile administratiei centrale si locale (dupa unul din modelele tarilor cu democratie adevarata) pentru a impedica risipa resurselor, manifestarea obedientei si a nu ingradi independenta, integritatea si competenta profesionala a functionarilor publici in detrimentul cetateanului care asteapta rezolvarea problemelor sale cu obiecivitate si operativitate si nu in ultimul rind pentru a reduce cheltuielili bugetare efectuate abuziv pe principii clientelare;
– Pentru eficientizarea activitatii administratiei de stat trebuie adoptate acte normative care sa aiba ca efect pozitionarea normala a PIRAMIDEI TRIUNGHIULARE, care reprezinta la nivelul administratiei de stat, dar si a fiecarui minister, unitate centrala, agentie, etc. din sistemul social romanesc, structura de personal si in acelasi timp pe cea a folosirii fondurilor bugetare.
Mentinerea in pozitia actuala – rasturnata a acestei PIRAMIDE (adica cu virful in jos si baza in sus) exprima gradul de risipire a fondurilor bugetare datorita permisivitatii discretionare pentru infiintarea de structuri fara atributii obiective si necesare administratiei de stat, ce conduc implicit la cresterea coruptiei precum si la acutizarea disolutiei institutiilor statului (functionarea societatii fara principii, moralitate si respect fata de valorile umane si sociale) si la diminuarea in mod drastic a sanselor descentralizari sau modernizari reale;
TREBUIE FACUT SI IN ROMANIA CEEA CE SE FACE NORMAL IN LUMEA CIVILIZATA.
TREBUIE INTERZISE CUMULARILE DE PENSII CU SALARII BUGETATE .
TREBUIE INTERZISE CUMULARILE DE MAI MULTE PENSII CUM E CAZUL lui Melescanu care primeste lunar peste 1 milion de lei . JUDECATORII , PROCURORII, POLITISTII NU POT primi PENSIE DE SERVICIU SI in acelasi timp sa fie si AVOCATI (aparatorii hotilor si banditilor).
PARLAMENTARII SI ALESII LOCALI NU TREBUIE SA AIBA SALARIU MAI MARE DECAT CEL pe care l-au AVUT PE FUNCTIILE DETINUTE ANTERIOR . IAR GUVERNANTII(pilosii) NUMITI IN FUNCTII PUBLICE NU POT PRIMI SALARIU MAI MARE DECAT AL PRESEDINTELUI TARII……….
LEGILE salarizari SI A PENSIILOR TREBUIE SA FIE UNITARE SI ELABORATE CONFORM STANDARDELOR UNIVERSALE……. ………………………………
In sectorul economic de stat, dar si al administratiei locale si centrale (pentru realizarea descentralizarii si reducerii birocratiei) trebuie reduse functiile de conducere la 4% din total organigrama sau stat de functii. Asta presupune si reducerea ministerelor, a secretarilor de stat la cel mult doi, dimensionarea directiilor la nivel de servicii independente, a serviciilor la nivel de birouri precum si fuzionarea structurilor cu competente similare, etc. si diminuarea la maximum posibil a cheltuielilor pentru conducatorii auto si a nr autoturismelor folosite de catre cei cu indemnizatii de conducere.