Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat miercuri că răspunsul Comisiei Europene cu privire la cererea numărul trei de plată din PNRR ar putea fi primit de guvern săptămâna viitoare, el precizând că sunt trei jaloane care au rămas în discuţie şi se aşteaptă la o plată parţială a acestei cereri.
”Vom avea şase luni la dispoziţie privind reglementarea acelor probleme”
”Cu siguranţă, în momentul în care vom avea acest răspuns îl vom comunica. Eu sunt convins că îl veţi avea live şi dumneavoastră; de regulă, presa l-a aflat înaintea României. Dar, atunci când vom avea ceva de comunicat pe această temă, o să comunicăm, evident.
Pentru că am anunţat, de altfel, că sunt trei jaloane care au rămas în discuţie cu Comisia Europeană, ne aşteptăm acolo la o plată parţială. Vom avea şase luni la dispoziţie privind reglementarea acelor probleme şi, evident, însoţite de decizii politice.
Aşteptăm această informare, acest răspuns, această scrisoare oficială, cel mai probabil că o vom avea săptămâna viitoare, dar nu aş vrea să anticipez”, a răspuns ministrul Adrian Câciu întrebat dacă România a primit răspuns de la Comisia Europeană cu privire la cererea numărul trei de plată din PNRR şi dacă pierdem sau nu bani.
Cererea 3, greu de justificat de ce nu atingem toate țintele
Cererea de plată 3 din PNRR a fost transmisă la Buxelles pe 15 decembrie 2023. Cererea are o valoare totală de 2.669.705.062 euro (1.858.678.580 euro sub formă de granturi și 811.026.482 euro sub formă de împrumuturi) și acoperă un număr total de 74 ținte/jaloane aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022.
Dacă toate țintele și jaloanele ar fi fost bifate conform așteptărilor Comisiei, cererea ar fi fost aprobată în februarie/martie 2024.
Cum nu s-a întâmplat asta, în septembrie 2024 guvernul organiza o ședință specială pentru a bifa unul dintre punctele rămase în suspensie, aprobând o OUG pentru modificarea și completarea legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
(Citește și: ”Guvernul încearcă să bifeze chestiunile de guvernanță corporativă care blochează cererea 3 de plată din PNRR”)
Calitatea actului nu s-a ridicat însă la exigențele Comisiei, chestiunea rămânând în continuare în dispută între Bruxelles-și București.
Ministrul Câciu nu detaliază care sunt celelalte două jaloane restante, cel mai probabil unul dintre acestea vizând facilitățile fiscale oferite mincroîntreprinderilor (pragul de la care se plătește impozit pe profit).
În plus, nu este clar dacă au fost închise jaloanele pe energie din cererea de plată numărul 2, care la rândul ei trebuie închisă, fiind făcută la fel o plată parțială.
După ce Comisia aprobă această cerere de plată trei, România poate trimite la Bruxelles și cererea 4 de plată, în valoare de 2,7 miliarde euro. Aici sunt de atins 48 de ținte și jaloane.
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Atragerea fondurilor europene pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice, pe principiul meritocratiei;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României cuprinde 507 jaloane și ținte legate de reformele și investițiile asumate. Un pachet de 107 investiții și mai mult de 50 de reforme vor contribui la abordarea eficientă a recomandărilor specifice de țară și la consolidarea potențialului de creștere economică.
Obiectivele PNRR trebuie realizate până la 31 decembrie, 2026.