Salariul minim pe economie va crește de la 1 septembrie la 3.300 de lei brut, iar de la 1 ianuarie 2024 la 3.750 de lei, au anunțat joi surse guvernamentale.
De la 1 septembrie va crește și salariul minim în construcții, la suma de 4.500 de lei.
Cât speră guvernul să adune la buget
Coaliția analizează în prezent un pachet de măsuri fiscale menite să păstreze deficitul bugetar cât mai aproape de ținta asumată pentru acest an – 4,4% din PIB. Guvernul și-a propus ca prin măsurile pe care le va anunța spre sfârșitul lunii să crească veniturile bugetare cu minim 35 miliarde lei.
Până în prezent, guvernul este decis să elimine o serie de facilități fiscale – în general fiind vizate domeniile Constructii, industria alimentară.
De principiu au fost agreeate următoarele idei:
- eliminarea facilităților fiscale din construcții, agricultură, industie alimentară (creșterea salariului minim copensând eliminarea acestor facilități)
- impunerea unei taxe pe băuturi carbogazoase și cu adaosuri de zahăr
- creșterea taxelor la jocuri de noroc
- creșterea accizelor pe alcool și tutun
- impozitarea suplimentară a proprietăților rezidențiale evaluate la peste 500.000 euro
Încă se negociază situația facilităților fiscale acordate industriei IT.
”Reforma” TVA
Între măsurile vizate de guvern se află și eliminarea derogărilor de la cota de TVA de 19%.
Astfel, din toamnă, în România ar urma să se aplice doar două cote de TVA: 9% pentru alimente, medicamente, proteze sanitare și servicii HORECA, pentru orice altceva urmând să funcționeze cota de 19%.
Marcel Boloș, trimis să renegocieze deficitul cu Comisia Europeană
Coaliția de guvernare înaintează greu cu aprobarea măsurilor de modificare a Codului fiscal, PNL refuzând orice discuție pe măsuri care ar afecta mediul de afaceri (majorarea impozitului pe dividente, coborârea plafonului la microintreprinderi, modificări în sistemul impozitării profitului).
Astfel de măsuri au fost însă trecute de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), pe lista extinsă a soluțiilor de creștere a veniturilor bugetare, listă din care PSD și PNL aleg acum.
Asupra lui Marcel Boloș se fac presiuni să încerce să renegocieze cu Comisia Europeană o ”derogare” de la ținta de deficit asumată pentru anul acesta.
Ambele partide încearcă să facă o reformnă a sistemului fiscal cu gândul la anul 2024, ținând cont și de propriile interese electorale.
Lista de măsuri urmează să fie din nou discutată din nou săptămâna viitoare, luni, între PNL și PSD, dar și între guvern și mediul de afaceri.
***
