Complexul Energetic Oltenia, marele producător de electricitate din lignit al României, țintește la un profit brut de 215,87 mil. lei în 2022, peste cheltuielile de 8,403 miliarde de lei, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, joi, de guvern.
Compania a înregistrat pierderi de 939 milioane de lei, în 2020, în creștere față de 2019, dar reduse la aproape jumătate anul trecut.
În 10 martie, guvernul a aprobat un amplu pachet de salvare a companiei, de 1,5 miliarde de euro, din care se remarcă granturile de 848 milioane de euro în echivalent. O parte consistentă a granturilor (535 mil. euro) sunt pentru achiziția de certificate de emisii de gaze de seră, al căror cost a și dus compania în insolvență.
Compania a mai solicitat 492 de milioane de euro nerambursabile, prin Fondul de modernizare („mecanismul 10d” de sprijinire a țărilor cu probleme de tranziție energetică de către UE) pentru construcția a 8 parcuri fotovoltaice.
Acum, însă, premierul Nicolae Ciucă vorbește de „alocarea a 1,2 miliarde de euro din Fondul de modernizare” pentru îndeplinirea cerințelor de decarbonizare, chiar dacă proiectele depuse până acum au mai puțin de jumătate din această valoare, potrivit datelor publice.
Ajutoare de stat de circa 3,5 miliarde de euro pentru certificatele de emisii
CE Oltenia asigură în utltima perioadă, din nou în multe zile în care nu bate nicivântul nici soarele, circa 20% din electricitatea produsă de România.
CE Oltenia a cheltuit deja echivalentul a 723 milioane de euro (circa 3,5 miliarde de lei) pe certificatele de emisii pe care a fost obligată să le cumpere în contul producției de energie electrică a anului trecut.
Este cea mai mare parte a sumelor care lipsesc din nota de fundamentare a hotărârii de guvern de aprobare a bugetului companiei.
Documentul menționează, ca parte a cheltuielilor totale „ în sumă de 8.403.471 mii lei”, doar capitolele:
- cheltuieli cu bunuri și servicii în sumă de 1.013.246 mii lei;
- cheltuieli de natură salarială în sumă de 1.342.992 mii lei, și
- cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate în sumă de 122.412 mii lei;
Veniturile totale sunt în sumă de 8.619.341 mii lei, fiind compuse din:
- venituri din exploatare în sumă de 8.569.341 mii lei, din care
- veniturile din producția vândută sunt în sumă de 5.695.748 mii lei,
- din vânzarea mărfurilor în sumă de 66.066 mii lei și
- alte venituri din exploatare în sumă de 2.807.527 mii lei;
- venituri financiare în sumă de 50.000 mii lei”.
Pe termen scurt, cărbunele revine la putere
„Am avut discuții cu conducerea Complexului Energetic și am stabilit ca, în cel mai scurt , să sporească producția de energie și (…) în termen scurt să putem să beneficiem de exploatarea și punerea în folosință a capacităților”, a spus primul ministru la începutul ședinței de guvern.
Complexul Energetic „va face tranziția de la cărbune la gaz și, totodată, își va spori capacitatea de producție de la 1.200 la 1.900 de megawați”, a spus Nicolae Ciucă.
Pe măsură ce au sporit tensiunile de Federația Rusă provocate pe piața gazelor chiar și dinainte de declanșarea războiului în Ucraina, cărbunele a devenit o materie primă mai accesibilă și preferată pentru producția de electricitate, dacă nu și întotdeauna mai ieftină (în ciuda costurilor mai mari cu certificatele de emisii).
După ce criticase sever planul de restructurare al CE Oltenia, anul trecut, Comisia Europeană l-a aprobat în ianuarie și ca urmare a eforturilor companiei de a arăta că deficiențele pot fi depășite.
***
