Continuarea demersurilor pentru aderarea la spaţiul Schengen şi susţinerea parcursului european al Republicii Moldova sunt câteva dintre priorităţile diplomaţiei române în 2023, se arată în raportul anual al MAE – „Reperele acţiunii diplomatice a României”.
„Anul 2022 a fost, fără îndoială, cel mai dificil an al diplomației române de după 1989, fiind marcat, la nivel regional și global, de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. (…) Diplomația de război” pe care o facem din februarie până acum ne-a testat abilitățile, rezistența, reziliența, capacitatea de descoperi căi noi de acțiune și a inclus, fără a exagera, curajul de merge înainte în cele mai grele momente”, arată ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu (foto), în deschiderea Raportului.
În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, ţara noastră „va sprijini în continuare crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei”.
Aderarea la Schengen – prioritatea anului 2023
Aderarea la Schengen şi la OCDE sunt subliniate în capitolul care vizează reperele pentru anul 2023 din raport.
„MAE va continua astfel să acorde o atenţie prioritară, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare, continuării demersurilor intense de susţinere a aderării României la spaţiul Schengen, precum şi a aderării ţării noastre la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)”, precizează documentul citat.
Despre rolul de membru al NATO, MAE susţine că va promova priorităţile strategice ale României în cadrul Alianţei, inclusiv în perspectiva Summitului NATO de la Vilnius din 2023.
În acest sens, ministerul român pledează pentru acordarea unei atenţii sporite în consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în scopul apărării securităţii naţionale, şi în zona Mării Negre, ca zonă de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică.
De asemenea, sunt menţionate şi demersurile pentru integrarea ţării noastre în programul Visa Waiver, informează Agerpres.
Sprijin pentru Republica Moldova
Referitor la statele din regiune, MAE afirmă că „România va continua să acorde în mod activ asistenţă şi sprijin multidimensional Ucrainei şi va susţine traseul şi orientarea europeană, respectiv euroatlantică, după caz, ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei”.
Totodată, va continua sprijinirea Republicii Moldova în plan politico-diplomatic, al reformelor necesare pentru parcursul european, pe palier economic, al securităţii energetice şi în alte domenii relevante.
În acest context, este evocată implicarea sporită la nivelul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată de România împreună cu Germania şi Franţa.
Mai mult, MAE arată că va contribui la pregătirea Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, care va fi găzduit de către preşedintele României, la Bucureşti, în 2023 şi în acest sens face apel la „continuarea unei diplomaţii pragmatice şi conectate la obiectivele României în ce priveşte progresul economic şi tehnologic, conectivitatea regională, europeană şi globală”.
Trei decenii de la aderarea la Consiliul Europei
România va celebra, în 2023, trei decenii de când este stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei şi împlinirea a 30 ani de la aderarea României la Consiliul Europei.
De la începutul acestui an, România preia două noi mandate de Ambasadă Punct de Contact NATO (Contact Point Embassy – CPE) în Georgia, respectiv în Iordania, pentru o perioadă de doi ani (2023-2024), în urma deciziei NATO în acest sens.
În Georgia, mandatul CPE va fi exercitat, în premieră, în comun cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Este pentru a treia oară când România deţine această calitate în Georgia, precedentele mandate CPE derulându-se în perioada 2013-2016.
În ceea ce privește reforma din interiorul instituţiilor diplomaţiei române, potrivit raportului, „MAE va continua să facă demersuri pentru organizarea periodică de concursuri de admitere în Corpul Diplomatic şi Consular al României pentru a asigura acoperirea, în mod gradual, a întregului necesar de personal”.
De asemenea, potrivit documentului citat, „vor fi continuate demersurile de modernizare şi eficientizare a Institutului Diplomatic Român”.
***