Interesul pentru ce este spațiul Schengen și ce presupune aderarea a crescut în ultimul timp, în contextul în care candidaturile României și Bulgariei au fost reevaluate, și ulterior respinse de Austria și Olanda. În schimb, Croația a fost acceptată și va intra în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023 (cu granițele terestre), respectiv de la 26 martie 2023 (cu aeroporturile).
Ce țări sunt în spațiul Schengen
1. În acest moment, din spațiul Schengen fac parte 26 de state: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria. De la 1 ianuarie 2023, acestor state li se va adăuga Croația.
2. În vreme ce 22 dintre state sunt membre în Uniunea Europeană, 4 sunt membre în Asociația Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
Dacă ar trebui să răspundem pe scurt la întrebarea ce este spațiul Schengen, am putea spune că acesta este un teritoriu alcătuit din statele mai sus menționate, state care au abolit toate controalele (de pașapoarte, de cărți de identitate etc) la granițele lor comune.
3. În prezent, spațiul Schengen se întinde pe mai bine de 4 milioane de kilometri pătrați, iar în interiorul său trăiesc aproximativ 420 de milioane de persoane. În fiecare zi, circa 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci, a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii. Iar în jur de 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Cum a apărut spațiul Schengen
Pentru a înțelege ce este spațiul Schengen trebuie, în primul rând, să îi cunoaștem istoria.
4. Istoria spațiului Schengen începe în anii ’80, când cancelarul german de la acea dată, Helmut Kohl, și președintele francez François Mitterand au discutat despre libertatea de mișcare și despre posibilitatea desființării controalelor vamale între cele două țări. În anul 1984, cei doi au semnat la Goldene Bremm, un punct de trecere a frontierei franco-germane, un acord pentru eliminarea controalelor la frontiera dintre Franța și Germania, se arată pe site-ul schengen.mai.gov.ro al Ministerului Afacerilor Interne.
În 1984, din Comunitatea Economică Europeană (predecesoarea UE) făceau parte doar 10 state: Belgia, Luxemburg, Olanda, Franța, Germania de Vest, Italia, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie și Grecia.
5. Însă în momentul în care s-a pus problema abolirii controalelor la granițele comune acestor țări, nu toate statele au fost de acord. Astfel, doar 5 dintre aceste state (Franța, Germania de Vest, Belgia, Olanda și Luxemburg) au încheiat un acord în acest sens. Acordul Schengen a fost semnat în 1985 pe nava Astrid, aflată pe râul Moselle, în dreptul localității Schengen din Luxemburg, aflată la granița dintre Germania, Franța și Luxemburg.
Ce este spațiul Schengen și ce înseamnă apartenența la acesta
6. Convenția de Implementare a Acordului Schengen a fost semnată în 1990. Aceasta a intrat în vigoare 5 ani mai târziu și a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare. Totodată, a creat o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare (sunt reguli comune în materie de vize, migrație, azil; de asemenea, există cooperare polițienească, judiciară și vamală între statele membre).
7. În anul 1997, în timpul Conferinței Interguvernamentale de la Amsterdam, toate statele membre în Uniunea Europeană cu excepția Marii Britanii și a Irlandei au semnat acordul.
8. Pe site-ul Consiliului European se arată ce înseamnă, mai exact, apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne:
- statele membre nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice;
- statele efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite;
- setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.
Ce este spațiul Schengen și care sunt beneficiile sale în domeniul securității
9. Conform sursei citate, unul dintre principalele obiective ale spațiului Schengen constă în protejarea cetățenilor săi printr-o cooperare sporită între forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile de control la frontierele externe ale tuturor statelor membre. Aceste noi forme de cooperare au fost introduse pentru a compensa orice risc de deficit de securitate generat de eliminarea controalelor la frontierele interne.
Spațiul Schengen permite:
- îmbunătățirea sistemelor de comunicare între forțele de poliție
- urmărirea transfrontalieră a infractorilor
- supravegherea transfrontalieră a suspecților
- oferirea de asistență operațională reciprocă
- schimburi directe de informații între autoritățile polițienești
10. Autoritățile din spațiul Schengen utilizează Sistemul de Informații Schengen (SIS) pentru a introduce sau consulta semnalări cu privire la persoane și obiecte căutate sau dispărute. Sistemul conține aproximativ 91 de milioane de semnalări și, în 2019, a fost consultat de peste 6,7 miliarde de ori de către autorități.
SIS le furnizează autorităților instrucțiuni cu privire la modul în care acestea pot reacționa atunci când este găsită o persoană sau un obiect, ca de exemplu:
- să aresteze o persoană căutată
- să protejeze o persoană dispărută vulnerabilă
- să confiște un obiect ilegal sau furat
Ce este spațiul Schengen și ce condiții trebuie îndeplinite pentru aderare
11. Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să îndeplinească mai multe condiții prealabile, ca de exemplu:
- să aplice setul comun de norme Schengen („acquis-ul Schengen”) în ceea ce privește controalele la frontieră, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal
- să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe în numele altor țări din spațiul Schengen și pentru eliberarea de vize Schengen uniforme
- să coopereze eficient cu autoritățile de aplicare a legii din alte țări Schengen, astfel încât să mențină un nivel ridicat de securitate după eliminarea controalelor la frontierele interne
- să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și să îl utilizeze
Ce este spațiul Schengen și când pot fi reintroduse controalele
12. Controalele la frontieră în spațiul Schengen pot fi reintroduse în anumite situații. De pildă, mai multe țări au decis să reintroducă controale la frontierele interne în perioada 2020-2022, în timpul pandemiei de COVID-19.
Controalele au mai fost reintroduse și în alte situații, ca de exemplu în contextul creșterii fluxurilor de migranți în Uniunea Europeană.
Consiliul European arată însă că reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să rămână doar o opțiune de ultimă instanță.
Foto: geralt / pixabay.com / consilium.europa.eu
Vă recomandăm și:
Ce țări sunt în Schengen. Lista completă a celor 26 de state
Ce țări din Europa sunt monarhii. Lista completă a celor 12 state
Ce țări europene nu sunt în NATO. Lista completă a celor 23 de state
Ce țări din Europa nu sunt în UE. Lista completă a celor 24 de state
Ce țări din Europa au bombe nucleare. 2 țări au arme proprii, 5 găzduiesc armele SUA
